Asumpţioniştii augustinieni au un nou superior general
24.05.2011, Roma (Catholica) - Pr. Benoît Griere din Franţa, de 53 de ani, a devenit cel de-al zecea lider al augustinienilor asumpţionişti. El îi succede pr. Richard Lamoureux din SUA, care şi-a încheiat cel de-al doilea mandat de şase ani. Alegerea a avut loc în cadrul celui de-al 32-lea capitlu general al asumpţioniştilor, desfăşurat în Roma şi la care au participat 44 de călugări. A fost ales şi noul consiliu general, format din şase membri din cinci ţări diferite. Asumpţioniştii au în total 834 de călugări şi 45 de novici, fiind răspândiţi în 130 de comunităţi din 30 de ţări, printre care şi România (de exemplu la Cărbunari, lângă Blaj, unde chiar în 29 mai 2011, duminică, este un important pelerinaj tradiţional).
Pe lângă alegeri, adunarea a stabilit unele schimbări pentru adaptarea la evoluţiile demografice. O nouă „provincie unificată pentru Europa” va regrupa actualele provincii pentru Franţa, Spania şi Nordul Europei începând din septembrie 2014. Vor avea loc şi alte regrupări continentale, pentru a întări solidaritatea şi pentru a încuraja cooperarea dintre Africa şi Madagascar, dintre Coreea, Filipine şi Vietnam, respectiv dintre America de Sud şi cea de Nord. Asumpţioniştii au declarat la finalul întâlnirii că doresc „să dăm mărturie că speranţa nu a murit: să primim şi să vestim darul lui Dumnezeu; să fim agenţi ai dreptăţii şi păcii, ai dialogului şi unităţii; să arătăm preferinţa lui Cristos pentru cei mici”.
Printre proiectele curente ale asumpţioniştilor în lumea întreagă se numără Bayard Presse, concern de presă, Colegiul Asumpţionist din Worcester, Massachussetts, Institutul Superior Emmanuel d’Alzon de Butembo din Congo, Centrul Ss. Petru şi Andrei din Bucureşti, o asociaţie umanitară în Bruxelles şi o reţea de şcoli în Madagascar. Pentru prima oară în istorie, adunarea a deschis posibilitatea constituirii canonice de ramuri laice în congregaţie, numite Alianţa. În 2005 s-a încercat pentru prima oară ca un grup de bărbaţi şi de femei să se alăture mai strâns asumpţioniştilor, spiritualităţii şi misiunii lor.
Capitlul a abordat şi tema slujirii tinerilor şi a descoperirii vocaţiilor; dezvoltarea mişcării voluntare asumpţioniste; adaptarea formării tinerilor novici la realităţile internaţionale şi interculturale care caracterizează comunităţile asumpţioniste. La final, adunarea asumpţionistă şi-a reiterat cele trei principale orientări: asumpţioniştii vor să fie „oameni ai credinţei, oameni ai comuniunii, în solidaritate cu săracii şi cu cei mici”.
