Suflarea Duhului atrage cu sine la adevăr şi unitate
14.06.2011, Vatican (Catholica) - „Suflarea Duhului Sfânt umple universul, generează credinţă, atrage cu sine la adevăr, predispune unitatea dintre popoare”, a spus Papa Benedict al XVI-lea comentând sărbătoarea Rusaliilor înainte de recitarea antifonului marian pascal Regina Coeli – Bucură-te Regină a Cerului. Prin revărsarea Duhului Sfânt, a explicat Pontiful, „glasul lui Dumnezeu îndumnezeieşte limbajul omenesc al Apostolilor, care devin capabili să proclame în mod ‘polifonic’ unicul Cuvânt divin”. Vă oferim textul alocuţiunii Papei Benedict al XVI-lea, după traducerea realizată de redacţia în limba română a Radio Vatican.
Iubiţi fraţi şi surori,
Solemnitatea Rusaliilor, pe care o celebrăm astăzi, încheie timpul liturgic al Paştelui. În fapt, Misterul pascal – patima, moartea şi învierea lui Cristos şi înălţarea Sa la Cer – îşi află împlinirea în puternica revărsare a Spiritului Sfânt asupra Apostolilor reuniţi împreună cu Maria, Maica Domnului, şi ceilalţi ucenici. A fost „Botezul” Bisericii, Botezul în Duhul Sfânt (cf. Fapte 1,5). Aşa cum povestesc Faptele Apostolilor, în dimineaţa sărbătorii Rusaliilor, un vuiet ca la pornirea unui vânt a cuprins Cenacolul şi asupra fiecăruia dintre ucenici au coborât limbi ca de foc (cf. Fapte 2,2-3). Sfântul Grigore cel Mare comentează: „Astăzi Duhul Sfânt a coborât cu un sunet neaşteptat asupra ucenicilor şi înlăuntrul iubirii Sale le-a transformat minţile de fiinţe trupeşti, şi în timp ce au apărut în exterior limb de foc, în interior inimile au devenit înflăcărate, căci, primindu-l pe Dumnezeu în înfăţişarea focului, s-au consumat de iubire” (Hom. in Evang. XXX,1: CCL 141,256).
Glasul lui Dumnezeu îndumnezeieşte limbajul omenesc al Apostolilor, care devin capabili să proclame în mod „polifonic” unicul Cuvânt divin. Suflarea Duhului Sfânt umple universul, generează credinţa, atrage cu sine la adevăr, predispune unitatea dintre popoare. „Când s-a produs acel vuiet, s-a adunat o mare mulţime şi erau uluiţi, pentru că fiecare îi auzea vorbind în limba lui… despre faptele minunate ale lui Dumnezeu” (Fap 2,6.11). Fericitul Anton Rosmini lămureşte că „în ziua Rusaliilor, Dumnezeul creştinilor a promulgat… legea Sa de iubire, scriind-o prin intermediul Duhului Sfânt nu pe table de piatră, ci în inimile Apostolilor, şi prin intermediul Apostolilor comunicând-o apoi la toată Biserica (Catechismo disposto secondo l’ordine delle idee… n.737, Torino 1863). Duhul Sfânt, „Domnul şi de viaţă Dătătorul” – cum spunem în Crez -, este unit cu Tatăl prin intermediul Fiului şi completează revelaţia Preasfintei Treimi.
Provine de la Dumnezeu ca suflu al gurii sale şi are puterea de a sfinţi, de a desfiinţa divizările, de a înlătura confuzia datorată păcatului. El, necorporal şi imaterial, împarte bunurile dumnezeieşti, susţine fiinţele vii, ca să acţioneze în conformitate cu binele. Ca Lumină inteligibilă dă sens rugăciunii, dă vigoare misiunii evanghelizatoare, face să ardă inimile celor care ascultă vestea cea bună, inspiră arta creştină şi melodia liturgică. Dragi prieteni, Duhul Sfânt, care creează în noi credinţa în momentul Botezului nostru, ne permite să trăim ca fii ai lui Dumnezeu, conştienţi şi dedicaţi, potrivit imaginii Fiului Unului-Născut. Şi puterea de a ierta păcatele este dar al Duhului; în fapt, arătându-se Apostolilor în seara Paştelui, Isus a suflat asupra lor şi le-a spus: „Primiţi pe Duhul Sfânt; cărora le veţi ierta păcatele, vor fi iertate” (Ioan 20,23). Fecioarei Maria, templu al Duhului Sfânt, îi încredinţăm Biserica, pentru ca să trăiască mereu în conformitate cu Isus Cristos, Cuvântul Său, cu poruncile Sale, şi sub lucrarea perenă a Duhului Mângâietor să vestească tuturor că „Isus este Domnul!” (1Corinteni 12,3).
