Ernst Christoph Suttner: Teologie şi Biserică la români

13.11.2011, Târgu Lăpuş (Catholica) - La Editura Galaxia Gutenberg a apărut lucrarea „Teologie şi Biserică la români de la încreştinare până în secolul al XX-lea”, a pr. prof. Ernst Christoph Suttner. În Cuvânt către cititor, semnat de acad. Ioan Aurel Pop, se arată: „Situat alături de unii dintre cei mai reputaţi specialişti străini care s-au aplecat asupra trecutului spiritual şi bisericesc al românilor, părintele şi profesorul Ernst Christoph Suttner a contribuit şi contribuie în continuare la cunoaşterea ‘celuilalt’, a aproapelui. În concepţia domniei sale, cunoaşterea este o condiţie fundamentală a înţelegerii între oameni, iar înţelegerea ajunge să fie cheia adevăratei ecumenicităţi. Din acest punct de vedere, E. Ch. Suttner devine promotorul unui nou umanism creştin, axat pe relevarea specificului credinţelor şi Bisericilor popoarelor creştine orientale, în dialogul lor permanent cu lumea occidentală”.

„În acest vechi dialog dintre Apus şi Răsărit, traversat deopotrivă de schisme şi uniri, profesorul Suttner a avut în atenţie şi exemplul românesc. I-a privit mereu pe români… ca pe un popor de frontieră, în sens de spaţiu de interferenţă dintre Apus şi Răsărit. În acest spaţiu, românii văzuţi de autorul nostru sunt nu atât martori ai schismelor, cât actori ai unirilor, nu atât promotori ai despărţirilor şi ai frângerilor, cât promotori ai dialogului, deopotrivă prin geografie şi istorie, prin formaţie şi vocaţie. Nu este vorba aici despre o viziune idealizată asupra trecutului spiritual românesc, ci de una realistă, cu lumini şi umbre, aşa cum este viaţa însăşi”.

Cartea este caracterizată de acad. Ioan Aurel Pop drept „un fel de istorie românească trecută prin prisma credinţei şi a valorilor sale, integrată istoriei generale europene. Cel dintâi capitol – Între Răsărit şi Apus – este decisiv pentru descifrarea pomenitei concepţii despre rolul şi soarta românilor, reflectate în lucrările acestui autor… Cel de-al doilea capitol (dedicat locului strămoşilor românilor în cultura religioasă slavo-bizantină) trece în revistă istoria medievală românească… În cel de-al treilea capitol se dezvoltă tema influenţelor occidentale în secolele al XVI-lea şi al XVIII-lea printre români… În continuare, se dezvoltă tema reformei studiilor teologice, întreprinsă de Patriarhul Dositei al Ierusalimului (capitolul al IV-lea), a primelor tipărituri ale Bibliei traduse în româneşte (capitolul al V-lea), spre a se aborda în ultimele capitole spinoasele evoluţii ale Bisericilor româneşti din secolele al XVIII-lea, al XIX-lea şi al XX-lea.”