Simpozionul „Tânărul şi Sfânta Scriptură”
06.02.2012, Iaşi (Catholica) - În sala de conferinţe a bisericii Adormirea Maicii Domnului – Galata din Iaşi a fost sărbătorită joi, 2 februarie 2012, Ziua Mondială a Tineretului Ortodox. Evenimentul s-a bucurat de prezenţa tinerilor de la mai multe parohii ieşene, însoţiţi de preoţii parohi. Simpozionul din acest an a avut ca temă „Tânărul şi Sfânta Scriptură”. La evenimentul moderat şi organizat de pr. paroh Mircea Stoleriu, au participat pr. lect. dr. Adrian Dinu de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iaşi; pr. Gheorghe Manole de la parohia Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena – Galata din Iaşi; pr. Vasile Manole de la biserica Pogorârea Sfântului Duh – Curelari din Iaşi; şi pr. Ionel Liviu Ghilan de la parohia Vascani, Protopopiatul Paşcani, citim pe situl Ziarului Lumina.
Pr. paroh Mircea Stoleriu a accentuat în debutul simpozionului necesitatea ca tinerii să aibă o legătură cu Sfânta Scriptură. „Într-o rugăciune de la Taina Sfântului Maslu se face referire la ‘mângâierea care vine din Scripturi’… Cuvântul ‘mângâiere’ poate fi înţeles în multe feluri. Această mângâiere nu este una fizică, ci una a Duhului Sfânt. Cel care citeşte Sfânta Scriptură are o revărsare de har. Sfânta Scriptură trebuie citită cu o dorinţă intensă de pătrundere a tainelor. Omul a primit, atunci când a fost creat, o dorinţă de a-L cunoaşte pe Dumnezeu. Ştim că după ce l-a creat, Dumnezeu l-a aşezat pe om în rai. Apoi, după ce a păcătuit, omul a fost izgonit din rai. Astfel, dialogul direct dintre Dumnezeu şi om s-a rupt. Din cauza nevredniciei, omul nu a mai putut să îl vadă pe Dumnezeu. Cu toate acestea, Dumnezeu nu l-a părăsit pe om. Aceasta pentru că omul este suprema iubire a lui Dumnezeu. Dumnezeu i-a oferit mereu omului posibilitatea unui dialog. Mai întâi, Dumnezeu i-a dat omului o scrisoare, care este Sfânta Scriptură”.
În continuare, pr. Gheorghe Manole a citit din Epistola a doua către Timotei a Sf. Apostol Pavel (3, 14-17), explicând că Sfânta Scriptură reprezintă, pentru cei ce o citesc, un răspuns la problemele pe care le întâmpină. „Sf. Apostol Pavel, având un ucenic tânăr, îl atenţionează pe acesta că scrierile din Sfânta Scriptură au rolul de a-l mustra, de a-l îndrepta, de a-l înţelepţi întru dreptate, pentru a fi pregătit pentru orice lucru bun. Sfânta Scriptură este ghidul vieţii noastre. Orice problemă ar avea omul, este imposibil să nu găseşti un răspuns în paginile Sfintei Scripturi. Sfânta Scriptură se citeşte zilnic. Sunt oameni care citesc Sfânta Scriptură zilnic, nu pentru că ar avea canon de la duhovnic, ci pentru că altfel le este imposibil să mai trăiască”. A urmat cuvântul pr. Ionel Liviu Ghilan, care a evidenţiat că Sfânta Scriptură trebuie să preceadă vorbirea omului cu Dumnezeu: „Sfântul Vasile cel Mare şi Sfântul Grigorie Teologul, în pustnicia lor din Pont, atunci când încercau să fie mai aproape de Dumnezeu, întâi de toate, citeau din paginile Sfintei Scripturi”.
Pr. lect. dr. Adrian Dinu a amintit despre bucuria de a citi din „izvorul vieţii” – Biblia. „În Sfânta Scriptură sunt multe pilde despre copii şi tineri. V-aş recomanda să vă gândiţi la tinerii din Sfânta Scriptură. În fiecare dintre cele 66 de cărţi ale Bibliei se găsesc scrieri despre copii. Mântuitorul ne spune în Evanghelia după Matei (18,3): „De nu vă veţi întoarce şi nu veţi fi precum pruncii, nu veţi intra în împărăţia cerurilor”. Ne mai putem noi naşte fiind în vârstă? Nu. Dar iată, cu inima şi sufletul putem şi trebuie să fim copii. Trebuie să fim curaţi, blânzi ca porumbeii şi înţelepţi ca şerpii. Luând jugul lui Hristos, de la tinereţe până la bătrâneţe, veţi trăi frumos şi împlinit”. Tinerii au fost împărţiţi în două grupe pentru a discuta un subiect de meditaţie. Prima grupă a discutat pornind de la versetul „Toate îmi sunt îngăduite, dar nu toate îmi sunt de folos” (1Corinteni 6,12), iar cea de-a doua a avut ca subiect versetul „Toate să le încercaţi; ţineţi ce este bine” (1Tesaloniceni 5,21). „Textele au fost alese pentru că este pusă în discuţie libertatea şi înrobirea. Atunci când omul se desparte de Dumnezeu, se înrobeşte diavolului. Când rămânem cu Dumnezeu, deşi pare că este o supunere, este de fapt o binecuvântare şi o împlinire a omului”, a spus pr. paroh Mircea Stoleriu.
