Pr. Iuliu Muntean despre transmiterea bucuriei
28.07.2012, Iaşi (Catholica) - Părintele Iuliu Muntean, din Eparhia greco-catolică de Oradea, a susţinut cea de-a treia cateheză la Întâlnirea Naţională a Tineretului Catolic (INTC). Invitatul a vorbit sâmbătă, 28 iulie 2012, despre „A fi sau a nu fi… bucuros, cine alege?”, încercând pe parcursul catehezei să dea tinerilor exemple de metode prin care putem aceştia să transmită bucuria.
Pentru a introduce tema, pr. Iuliu a dat exemplul tinerilor şi al voluntarilor de la INTC, care au dat totul în aceste zile, şi-au manifestat bucuria până i-au molipsit pe ceilalţi, au dat dovadă de un entuziasm ieşit din comun. Cu venirea serii însă, elanul scădea, iar oboseala îi împiedica pe tineri să mai împartă zâmbete cu aceeaşi uşurinţă. Ce s-a întâmplat? Când avem energie, avem curaj, iar când suntem obosiţi parcă simţim că avem nevoie de ceva din exterior care să ne ajute. De exemplu, în aceste zile călduroase, ne gândim repede la o îngheţată de diverse sortimente, la un tort de îngheţată sau la tot felul de bunătăţi, a spus preotul orădean. Acestea reprezintă o nevoie exterioară pentru a acoperi de fapt o lipsă interioară – lipsa bucuriei depline.
Cum putem vorbi despre bucurie când am trecut printr-o situaţie neplăcută? Răspunsul îl găsim dacă deschidem Evanghelia şi citim în In 8,32: „Adevărul vă va face liberi”. Putem transmite bucuria atunci când cunoaştem adevărul, când ştim ce este bine. Pentru aceasta, trebuie să ne cunoaştem pe noi înşine, să pornim de la „procesul de fabricaţie” şi să continuăm cu motivul pentru care am fost creaţi. Un exemplu banal îl reprezintă diferenţa dintre autobuz şi camion. Autobuzul a fost gândit pentru a transporta oameni, dar cu un efort mai mare se poate transporta şi ciment. Camionul a fost conceput pentru a transporta ciment, dar în condiţii mai puţin comode se pot transporta şi oameni. Cu toate acestea, aşa cum este indicat ca autobuzul să transporte oameni şi camionul ciment, la fel şi noi trebuie să ne îndeplinim misiunea pentru care am fost creaţi. Poţi trăi şi transmite bucuria doar dacă faci ceea ce ştii să faci cel mai bine.
Pentru a transmite bucuria, în primul rând trebuie să fim noi încărcaţi. Trebuie să ne încărcăm însă cu mai mult decât o porţie, să fim plini de bucurie, pentru a nu rămâne „goi” după ce o dăm celorlalţi. Lucrurile exterioare nu ne încarcă interiorul. Ambalajul nu este totul, ci trebuie să mergem în profunzime. Trebuie să fim schimbarea pe care dorim să o vedem, să fim primele rândunele care aduc primăvara. Sursa bucuriei noastre nu poate fi legată doar de un eveniment, fără de care apoi să rămânem trişti, fără un scop. Deşi societatea ne învaţă să consumăm fără măsură, nu cei care au de toate sunt cei mai fericiţi. Balenele şi elefanţii nu sunt neapărat mai fericiţi decât ţânţarii, pentru motivul că mănâncă mai mult. Transmitem bucuria când mergem în profunzime, când facem lucrul pentru care am fost creaţi, când bucuria vine de la adevăr. (după relatarea semnată de Alexandra Cojan pe BRU.ro)
