Pr. Kowalczyk: Paternitatea şi maternitatea lui Dumnezeu
19.02.2013, Roma (Catholica) - Continuă ciclul reflecţiilor dedicate Catehismului Bisericii Catolice, de la a cărui publicare s-au împlinit în luna noiembrie a anului trecut 20 de ani. În cadrul celei mai recente emisiuni pentru Radio Vatican, părintele iezuit Dariusz Kowalczyk a vorbit despre revelaţia lui Dumnezeu ca Tată.
„Cred în Dumnezeu Tatăl”, mărturisim la începutul Crezului. De ce să îl chemăm pe Dumnezeu „Tată”? Catehismul ne spune că în Vechiul Testament Dumnezeu este chemat „Tată” deoarece este Creatorul Universului şi forţă a Legământului realizat de Dumnezeu cu poporul lui Israel. Paternitatea divină este experimentată aşadar, pe de o parte, ca origine primară şi transcendentală şi, pe de altă parte, ca atenţie plină de iubire faţă de oameni (cf. CBC 238-239). Înainte de toate, noi îl chemăm pe Dumnezeul nostru „Tată” pentru că Isus ni l-a revelat pe Dumnezeu ca Tată: „Nimeni nu îl cunoaşte pe Tatăl în afară de Fiul şi de cel căruia Fiul vrea să îl facă cunoscut” (Mt. 11,27). Isus ni-l revelează pe Dumnezeu Tatăl etern, ni se revelează pe sine însuşi ca Fiu creat întru eternitate de Tatăl şi apoi ni-l revelează pe Duhul Sfânt.
De asemenea, Isus ne revelează că paternitatea divină faţă de om nu constă doar în opera de creaţie. Ea se exprimă înainte de toate în proiectul de a deveni „participanţi la natura divină” (2Pt 1,4). Părintele pământesc dă fiului natura umană. Părintele etern vrea să ne facă „părtaşi la natura sa divină”. Aceasta este pentru noi vestea cea bună. Sfântul Paul afirmă că am primit un spirit de fii adoptivi şi, „dacă suntem fii, suntem şi urmaşi: urmaşi ai lui Dumnezeu, co-urmaşi ai lui Cristos”, chemaţi „să participe la slava sa” (Rom. 8,17). Faptul că Dumnezeu este Tată nu are nimic în comun cu sexul masculin. Dumnezeu Tatăl nu este un bărbat. Dumnezeu este Dumnezeu. De aceea putem spune că, în paternitatea sa, există şi maternitate. Interpretând parabola fiului risipitor, Papa Ioan Paul al II-lea a spus: „Tatăl îndurător al parabolei conţine în sine, transcendându-i, toate trăsăturile paternităţii şi maternităţii”. Dumnezeu etern este izvor şi principiu al întregii autentice paternităţi şi maternităţi pe care le aflăm în creaţie.
