Pr. Felician Tiba: Alegerea Papei Francisc, o „seară magică”
14.03.2013, Roma (Catholica) - În a doua zi de Conclav, Colegiul Cardinalilor a dat Bisericii Universale un Papă, Bisericii de Roma un Episcop, iar statului Vatican un preşedinte, în persoana Cardinalului Jorge Mario Bergoglio, care şi-a luat numele de Francisc. Se întâmpla miercuri, 13 martie 2013, la ora 19.06, ora Italiei, când din hornul montat pe acoperişul Capelei Sixtine a început să iasă faimosul fum alb, care anunţa alegerea noului Papă. Lumea prezentă în piaţă a început să scandeze „Viva il papa!” Se ştia că Biserica are din nou un Papă, dar nu i se cunoştea încă numele şi nici originea.
Eram în piaţă de la ora 15.30, pe o ploaie care nu a încetat o clipă, decât după apariţia fumului alb. Nu ştiu daca a fost un semn, după cum nu ştiu dacă a fost un semn că deasupra Bazilicii San Pietro, deşi cerul era înnorat, a apărut o stea, singura de pe cer. O oră mai târziu, Cardinalul Jean-Louis Pierre Tauran, anunţa cu emoţie în glas: „Habemus papam!”, iar la loja bazilicii „Sfântul Petru” şi-a făcut apariţia noul Papă, Francisc, primul care poartă acest nume. În tot acest timp, mulţimea prezentă într-un număr foarte mare continua să îl aclame pe noul Papă. „Nu contează că e argentinian, e Papă”, spunea cineva. „E bun şi blând”, şoptea o soră altei surori care o însoţea. „E de-al nostru”, a strigat un preot student la Universitatea Gregoriană.
El însă, la rândul său cu emoţie în glas, privea nedumerit mulţimea. Era Papă, Cardinalii l-au ales Papă, pe el care „venea din capătul lumii”, era în faţa a mii de credincioşi, era îmbrăcat în alb şi vorbea de la balconul Bazilicii San Pietro. Nu o mai făcuse niciodată! Iar noi, jos, în piaţă, aşteptam cu emoţie primele sale cuvinte. Ne-am rugat împreună pentru Papa emerit Benedict al XVI-lea, apoi, surprinzându-i pe toţi, înainte să dea binecuvântarea finală, Papa Francisc a cerut un moment de rugăciune din partea mulţimii pentru „Episcopul lor”, iar lumea a răspuns ca atare. Apoi noul Papă a oferit prima sa binecuvântare „Urbi et Orbi” şi indulgenţa plenară. A fost o seară pe care cei prezenţi în piaţă nu o vor uita curând, o seară magică, care a oferit lumii un Papă, a fost după o zi în care se părea că ploaia nu se mai termină, dar ea ştia că udă terenul pentru a da rod, iar rodul nu a întârziat să apară… (corespondenţă semnată de pr. Felician Tiba pentru Ercis.ro)
