Biserica Greco-Catolică solicită două amendamente în textul viitoarei Constituţii
19.06.2013, Blaj (Catholica) - În dimineaţa zilei de 19 iunie, Preafericirea Sa Cardinalul Lucian Mureşan, liderul Bisericii Greco-Catolice, a adresat o scrisoare domnului Crin Antonescu, preşedinte al Comisiei Parlamentare de revizuire a Constituţiei, prin care i-a solicitat includerea a două amendamente în textul viitoarei Constituţii. Primul amendament se referă la adăugarea Bisericii Greco-Catolice în articolul care va face referire la rolul Bisericii Ortodoxe şi a Casei Regale „în constituirea şi modernizarea statului român”, iar al doilea amendament la definirea libertăţii religioase, urmând exemplul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.
„Dacă viitoarea Constituţie se doreşte a fi un document istoric care să vorbească despre aportul adus de unele instituţii la constituirea şi modernizarea statului român, Biserica Greco-Catolică nu poate fi exclusă dintre acestea. Fără Biserica Greco-Catolică, Statul Român, identitatea naţională şi limba română în formele pe care le cunoaştem astăzi nu ar fi existat”, a spus Întâistătătorul Bisericii Greco-Catolice, Preafericirea Sa Cardinalul Lucian, în argumentarea primului amendament. Acesta a punctat în scrisoare din aportul major pe care Biserica Greco-Catolică l-a avut în constituirea identităţii naţionale şi a statului român. Cardinalul Lucian a făcut, astfel, o incursiune istorică pornind de la Episcopul greco-catolic Inochentie Micu Clain, care a introdus „pentru prima dată termenul de «naţiune română» la 1737”, a continuat cu „Şcoala Ardeleană” care a „format conştiinţa naţională românească”, înlocuirea de către Biserica Greco-Catolică a scrierii chirilice cu alfabetul latin, lupta pentru emancipare naţională de la 1848 şi terminând cu aportul în unirea de la 1918 şi lupta împotriva „comunismului şi sovietizării ţării”.
„Meritul de necontestat avut de Biserica Greco-Catolică în crearea identităţii naţionale şi făurirea statului român a fost recunoscut de Constituţia din 1923 (art. 22) şi 1938 (art. 19), care afirmă: «Biserica creştină ortodoxă şi cea greco-catolică sunt biserici româneşti. Biserica ortodoxă română fiind religia marii majorităţi a Românilor este Biserica dominantă în Statul român; iar cea greco-catolică are întâietatea faţă de celelalte culte»”, a spus Preafericirea Sa Cardinalul Lucian. „Dacă viitoarea Constituţie se doreşte a fi un document istoric care să dea credit instituţiilor care au făurit România, sperăm să luaţi ca model exemplul marilor oameni politici de după Marea Unire care au dat creditul cuvenit Bisericii Greco-Catolice menţionându-o în Constituţiile din 1923 şi 1938, şi nu al comuniştilor, care au dorit rescrierea istoriei şi scoaterea Bisericii Greco-Catolice din istoria românilor”, a concluzionat Întâistătătorul Bisericii Române Unite argumentarea primului amendament.
Al doilea amendament s-a referit la modificarea articolului 29 din Constituţia din 2003 în vederea definirii libertăţii religioase în România urmând modelul Convenţiei Europene a Drepturilor omului, astfel: „Statul garantează dreptul la libertate de gândire, de conştiinţă şi de religie; acest drept include libertatea de a-şi schimba religia sau convingerile, precum şi libertatea de a-şi manifesta religia sau convingerea în mod individual sau colectiv, în public sau în particular, prin cult, învăţământ, practici şi îndeplinirea ritualurilor.” „Definirea libertăţii religioase în România este imperativă deoarece în declaraţia de unire a Transilvaniei cu România de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, se garanta: «Egală îndreptăţire şi deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat»”, consideră Arhiepiscopul Major al Bisericii Greco-Catolice.
Prin scoaterea în afara legii a Bisericii Greco-Catolice de către statul român în 1948 s-a încălcat declaraţia de la Alba Iulia, s-a argumentat în scrisoare. „Chiar şi după căderea regimului comunist Biserica Greco-Catolică încă nu a fost repusă în drepturi, în mare parte credincioşii ei fiind în continuare în imposibilitatea de a-şi putea practica credinţa liber şi nestânjenit în România”, a spus Preafericirea Sa Cardinalul Lucian. „Ne dorim ca această nouă Constituţie să definească în termeni pozitivi libertatea religioasă astfel încât toţi românii, indiferent de confesiune, să se poată bucura de aceleaşi drepturi în România”, a concluzionat Înaltul Ierarh scrisoarea adresată domnului Crin Antonescu. Textul integral al scrisorii poate fi citit pe BRU.ro.
Cereri absolut legitime! Dar o sa ne auda cineva?