Vaticanul deplânge uciderea unui călugăr din Siria
26.06.2013, Vatican (Catholica) - Congregaţia Vaticanului pentru Bisericile Răsăritene deplânge uciderea brutală a pr. Franҫois Mourad, un călugăr catolic sirian. Într-o declaraţie dată marţi, 25 iunie 2013, Cardinalul Leonardo Sandri, prefectul Congregaţiei, îşi exprimă „condoleanţele faţă de Biserica Siro-Catolică, cu Patriarhul Ignace Youssef III Younan, Custodia Ţării Sfinte şi toţi credincioşii acestei iubite naţiuni”. Cardinalul Sandri face apel ca „acest recent episod de violenţă nejustificată să trezească conştiinţa liderilor părţilor aflate în conflict şi a comunităţii internaţionale, pentru ca, aşa cum a declarat în mod repetat Sfântul Părinte, Papa Francisc, armele războiului să fie reduse la tăcere şi să înceapă un anotimp al dreptăţii şi al reconcilierii pentru un viitor de pace”.
Potrivit Custodelui Ţării Sfinte, pr. franciscan Pierbattista Pizzaballa, călugărul a fost ucis în 23 iunie în timpul unui raid făcut la mănăstirea franciscană Sf. Anton de Padova din Ghassanieh, un sat predominant creştin din districtul Jisr al-Shughur, provincia Idlib, lângă graniţa cu Turcia. Pr. Pizzaballa a declarat că din fotografii şi din relatările călugărilor din mănăstire ca martori oculari, satul fusese atacat de mai multe săptămâni de rebelii islamişti, forţând majoritatea populaţiei să plece. Mănăstirea Sf. Anton era singura zonă sigură şi în momentul atacului îi adăpostea pe pr. Franҫois, câţiva călugări franciscani, patru surori şi zece creştini. Arunci când pr. Franҫois a încercat să se opună rezistenţă pentru a-i apăra pe ceilalţi, trupele de gherilă l-au împuşcat mortal.
Pr. Pizzaballa a declarat că acum satul este complet pustiu. „Din păcate, Siria a devenit acum un câmp de bătălie nu doar între forţele siriene, ci şi între ţările arabe şi comunitatea internaţională. Şi cei care plătesc preţul sunt săracii, tinerii şi creştinii. Comunitatea internaţională trebuie să oprească toate acestea”. Pr. Mourad s-a înscris între numeroasele persoane consacrate din Siria care au refuzat să abandoneze comunităţile pe care le slujeau, creştinii şi musulmanii. Au rămas pentru că au dorit să fie un semn de speranţă, lumină şi mângâiere pentru oameni în mijlocul distrugerii. Mons. Kozar, preşedintele la Catholic Near East Welfare Association (CNEWA), a arătat că la recenta întâlnire de la sediul Congregaţiei, Reuniunea Agenţiilor de Ajutorare pentru Bisericile Răsăritene (ROACO) a aflat despre această reţea tăcută din Siria.
Din ea face parte şi preotul franciscan Hanna, care trăieşte într-un sătuc la nord de Alep, scena unui constant conflict între forţele guvernamentale şi rebeli. El a vorbit despre cum trage clopotele pentru a marca momentele importante ale zilei şi ca un semn de speranţă pentru întreaga populaţie. În Damasc, Alep, Homs şi alte oraşe, Surorile Bunului Păstor oferă de asemenea asistenţă continuă celor deportaţi, în particular femeilor şi copiilor aflaţi în suferinţe, aducând haine curate, alimente şi cuvinte de mângâiere. „Mai mult decât de bani, aceşti oameni au nevoie de sprijinul nostru”, a declarat Mons. Kozar. „Au nevoie de noi să facem apel la guvernele şi la parlamentele noastre pentru a pune capăt acum acestui război!”
