Papa Francisc către comunitatea evreiască din Roma
12.10.2013, Vatican (Catholica) - Serviciul de ştiri al Vaticanului a făcut ieri public mesajul transmis de Papa Francisc şef-rabinului comunităţii evreieşti din Roma, Riccardo Di Segni, cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la deportarea evreilor romani, la 16 octombrie 1943. Redăm integral mesajul, în traducerea pr. Mihai Pătraşcu.
„Doresc să mă unesc, cu apropierea spirituală şi rugăciunea, la comemorarea celei de-a 70-a aniversări a deportării evreilor din Roma. În timp ce ne întoarcem cu amintirea la acele ore tragice din octombrie 1943, este datoria noastră să avem în faţa ochilor noştri destinul acelor deportaţi, să percepem frica lor, durerea lor, disperarea lor, pentru a nu-i uita, pentru a-i menţine vii, în amintirea noastră şi în rugăciunea noastră, împreună cu familiile lor, cu rudele şi prietenii lor, care au plâns moartea lor şi au rămas uluiţi în faţa barbariilor la care poate să ajungă fiinţa umană.”
„Însă a comemora un eveniment nu înseamnă pur şi simplu a avea o amintire despre el; înseamnă mai ales şi a ne strădui să înţelegem care este mesajul pe care el îl reprezintă pentru prezentul nostru, aşa încât amintirea trecutului să poată învăţa prezentul şi să devină lumină care luminează drumul viitorului. Fericitul Ioan Paul al II-lea scria că amintirea este chemată să desfăşoare un rol necesar ‘în procesul de construire a unui viitor în care fărădelegea de nedescris a lui Shoah să nu mai fie posibilă’ (Scrisoare introductivă la documentul: Comisie pentru Raporturi Religioase cu Ebraismul, Noi ne amintim. O reflecţie despre Shoah, 16 martie 1998) şi Benedict al XVI-lea în lagărul de concentrare de la Auschwitz afirma că ‘trecutul nu este niciodată numai trecut. El ne priveşte şi pe noi şi ne arată căile care nu trebuie urmate şi cele care trebuie urmate’ (discurs, 28 mai 2006).”
„Comemorarea de astăzi ar putea să fie definită deci ca o memoria futuri, un apel adresat noilor generaţii să nu aplatizeze propria existenţă, să nu se lase târâte de ideologii, să nu justifice niciodată răul pe care-l întâlnim, să nu coboare garda împotriva antisemitismului şi împotriva rasismului, oricare ar fi provenienţa lor. Doresc ca din iniţiative ca aceasta să se poată împleti şi alimenta reţele de prietenie şi de fraternitate între evrei şi catolici în acest iubit oraş al nostru Roma. Spune Domnul prin gura profetului Ieremia: ‘Eu ştiu gândurile pe care le am faţă de voi, gânduri de pace, nu de nenorocire, ca să vă dau un viitor şi o speranţă’ (Ier 29,11). Amintirea tragediilor din trecut să devină pentru toţi angajare de a adera cu toate forţele noastre la viitorul pe care Dumnezeu vrea să îl pregătească şi să îl construiască pentru noi şi cu noi.”
