Cei care administrează dreptatea în Biserică trebuie să se gândească la Bunul Păstor

13.11.2013, Vatican (Catholica) - În dimineaţa zilei de vineri, 8 noiembrie 2013, Papa Francisc i-a primit în audienţă pe participanţii la adunarea plenară a Tribunalului Suprem al Signaturii Apostolice, dicasterul Curiei Romane care pe lângă faptul că exercită funcţia de autoritate juridică supremă, supraveghează administrarea corectă a justiţiei în Biserică. Cu această ocazie, Adunarea s-a concentrat pe promovarea unei apărări eficace a legăturii matrimoniale în cazurile de declarare canonică a nulităţii acesteia. Pontiful a menţionat, înainte de toate, faptul că activitatea dicasterului trebuie să promoveze activitatea tribunalelor eclesiastice, chemate să le răspundă adecvat credincioşilor „care apelează la justiţia Bisericii, căutând o decizie dreaptă”, şi a descris ca „foarte benefică” atenţia acordată de Adunare figurii apărătorului legăturii, „a cărui prezenţă şi intervenţie sunt obligatorii de-a lungul întregului proces”.

În particular, el a citat instrucţiunea „Dignitas connubii”, care descrie rolul apărătorului legăturii „în cazurile de declarare a nulităţii pe baza incapacităţii mentale, care în unele tribunale constituie singura cauză admisibilă pentru declararea nulităţii”, şi „subliniază sârguinţa cu care [apărătorul legăturii] trebuie să evalueze întrebările adresate martorilor experţi, precum şi rezultatele rapoartelor lor”. Aşadar, apărătorul legăturii trebuie să ofere o slujire atentă şi „nu trebuie să se limiteze la o citire rapidă a actelor, şi nici la răspunsuri birocratice sau generice. În această sarcină delicată, el este chemat să stabilească armonia dintre dispoziţiile date de Codul de Drept Canonic şi situaţiile concrete din viaţa Bisericii şi a societăţii”.

Îndeplinirea completă şi fidelă a datoriilor apărătorului legăturii „nu constituie o ciocnire cu jurisdicţia judecătorului eclesiastic, singurul competent în a decide într-un caz. Atunci când apărătorul legăturii îşi exercită dreptul la apel, la Rota Romană, împotriva unei decizii pe care o consideră în detrimentul adevărului legăturii, sarcina lui nu interferează cu cea a judecătorului. Dimpotrivă, judecătorii pot fi asistaţi în activităţile lor de munca sârguincioasă a apărătorilor legăturii matrimoniale. Conciliul Vatican II a definit Biserica drept o comuniune. Acesta este contextul în care trebuie să fie privită slujirea apărătorului legăturii şi stima acordată lui, într-un dialog plin de respect şi atenţie”.

Sfântul Părinte a menţionat faptul că „aceia care lucrează în numele Bisericii sunt parte a Bisericii”, şi de aceea „legătura dintre Biserica evanghelizatoare şi cea care administrează dreptatea trebuie menţinută vie. Slujirea dreptăţii este un angajament la viaţa apostolică: ea trebuie să fie exercitată cu privirea aţintită asupra icoanei Bunului Păstor, care are grijă de oaia pierdută şi rănită”. Papa Francisc a concluzionat încurajând participanţii la plenară să persevereze în dedicarea lor pentru „exercitarea transparentă şi corectă a justiţiei în Biserică, în răspuns la dorinţele legitime ale credincioşilor care se îndreaptă spre păstorii lor, în special atunci când cu bună credinţă caută clarificarea competentă a situaţiei lor”.