Comemorarea la Reşiţa a deportării germanilor bănăţeni în URSS
17.01.2014, Reşiţa (Catholica) - Joi, 16 ianuarie 2014, comunitatea germană din judeţele Timiş, Hunedoara şi Caraş-Severin şi-a adus aminte de începuturile deportării în fosta URSS prin intermediul unei manifestări comemorative pe plan interjudeţean, care s-a desfăşurat la Reşiţa.
În urmă cu 69 de ani, bărbaţi între 16 şi 45 de ani şi femei între 18 şi 30 de ani, apţi de muncă, de pe întreg teritoriul României, din Transilvania, Banat, Satu Mare, Crişana, Bucovina, Bucureşti şi Dobrogea, au fost luaţi din sânul familiei şi transportaţi, în vagoane pentru transportul animalelor, până departe, în teritoriul actualei Ucraine (zona Doneţk) şi al Rusiei (Munţii Ural). Nu puţini au fost aceia care şi-au pierdut viaţa acolo datorită condiţiilor vitrege de muncă şi viaţă. Ultimii deportaţi s-au reîntors acasă în decembrie 1949, după cinci ani de muncă depusă pentru „reconstrucţia” statului sovietic. Din numărul aproximativ de 75.000 de deportaţi din România, se estimează că un număr de 10.000 şi-au pierdut viaţa acolo. Din judeţul Caraş-Severin au fost deportaţi aproximativ 10.000 de etnici germani. Actualmente mai sunt în viaţă în Banatul Montan 78 de foşti deportaţi, din care 34 reşiţeni.
Comemorarea a debutat la biserica romano-catolică „Maria Zăpezii” din municipiul Reşiţa, unde a fost concelebrat un Recviem pentru cei care au părăsit această lume în timpul deportării sau drept urmare a acesteia. Slujitorii altarului au fost pr. Virgil Fechetă, paroh de Slatina Timiş, pr. Călin Ciocian, paroh de Oţelu Roşu, şi pr. János Varga, capelan la Reşiţa I. În spiritul ecumenismului practicat în Banatul Montan, la celebrare a participat şi pr. Egon Wonner, pastorul evanghelic-luteran al Banatului Montan. Recviem-ul a fost înfrumuseţat muzical la orgă de prof. Christine Maria Surdu şi cu cântări ale prof. Gheorghe Colţa, dirijorul corului parohial „Harmonia Sacra” din Reşiţa. Mai multe piese muzicale au fost acompaniate pe un ferăstrău muzical de Nikolaus Rudolf Pilly, preşedintele Forumului German din Călan, jud. Hunedoara. În final s-a interpretat de întreaga asistenţă cântecul deportaţilor „Tief in Russland bei Stalino” („Departe în Rusia, la Stalino”).
La Monumentul deportaţilor ridicat în Parcul „Cărăşana” în anul 1995, la vremea aceea primul astfel de monument din România, a avut loc apoi un moment de reculegere cu rugăciuni specifice momentului şi cu depunere de coroane de flori. După intervenţia preşedintelui Forumului Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin, Erwin Josef Ţigla, a urmat rostirea rugăciunilor de către pr. Virgil Fechetă şi pr. Egon Wonner, după care, în acordurile cântecului deportaţilor, care a adus pe obrajii celor prezenţi lacrimi, nu puţine la număr, au fost depuse coroane de flori de către delegaţiile prezente, printre care şi cea a Consiliului Judeţean Caraş-Severin, condusă de către vicepreşedintele ing. Ilie Iova. La comemorarea de anul acesta de la Reşiţa au luat parte reprezentanţi din comunităţile din Bocşa, Brad, Călan, Deva, Hunedoara, Lugoj, Nădrag, Oţelu Roşu, Petroşani, Steierdorf – Anina şi Reşiţa.
Manifestările s-au încheiat cu prânzul care s-a servit în Centrul Social „Frédéric Ozanam” al Asociaţiei Caritative „Sfântul Vincenţiu de Paul” din Reşiţa, fiind pregătit de membrii acestei asociaţii. La manifestările comemorative desfăşurate anul acesta la Reşiţa au luat parte şi elevi ai Liceului „Diaconovici – Tietz” din municipiul de pe Bârzava, conduşi de cadrele didactice Yvonne Christa Demenyi şi Sonia Maria Chwoika. Iată numele foştilor deportaţi sau a celor născuţi acolo, în îndepărtare, care au fost oaspeţii de onoare ai manifestărilor comemorative de anul acesta din Reşiţa: Iosif Borşi (Deva), Elfriede Chwoika (Reşiţa), Ladislau Höflinger (Reşiţa), Matilda Jica (Lugoj), Emilia Kiss (Reşiţa), Ana Marin (Reşiţa), Renate Mioc (Reşiţa), Nicolae Slovenczki (Hunedoara), Margareta Szivacsek (Reşiţa) şi Ernest Ulrich (Petroşani). (foto şi text Erwin Josef Ţigla, preşedinte Forumul Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin)
Imagini
