Papa Francisc şi-a început în Iordania pelerinajul în Ţara Sfântă
24.05.2014, Amman (Catholica) - Papa Francisc a început astăzi călătoria sa în Ţara Sfântă, marcând astfel aniversarea a 50 de ani de la întâlnirea la Ierusalim dintre Papa Paul al VI-lea şi Patriarhul Athenagoras de Constantinopol. Avionul folosit de Sfântul Părinte a plecat la 8.15 de pe aeroportul Fiumicino din Roma, aterizând la 13.00, ora locală, pe aeroportul „Regina Alia” din Amman, Iordania.
Papa a fost primit la sosire de reprezentantul regelui Abdullah al II-lea, prinţul Ghazi bin Muhammad, alături de Patriarhul de Ierusalim al latinilor, Preafericitul Fouad Twal, şi de custodele Ţării Sfinte, pr. Pierbattista Pizzaballa OFM. Un copil i-a oferit o orhidee neagră, floare ce reprezintă Regatul haşemit al Iordaniei. După o scurtă conversaţie cu reprezentantul monarhului în pavilionul regal, Papa a mers cu maşina la palatul regal Al-Husseini din Amman, unde l-au aşteptat regele Abdullah al II-lea şi regina Rania. În timpul vizitei Papei Paul al VI-lea în Ţara Sfântă, în 1964, regele Hussein, tatăl actualului monarh, l-a însoţit pe Papa până la porţile Ierusalimului. Regele Abdullah al II-lea l-a primit pe Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea în Ţara Sfântă în 2000, iar pe Papa Benedict al XVI-lea în 2009; în schimb a fost primit de două ori de Papa Francisc, în 2013 şi apoi în aprilie a.c.
După o scurtă întâlnire privată cu regele şi familia sa, Papa Francisc a intrat în aula palatului, unde era aşteptat de trei sute de persoane, printre care cele mai înalte autorităţi ale ţării, reprezentanţi ai corpurilor diplomatice şi liderii principalelor religii, susţinând în faţa lor primul discurs al acestei călătorii apostolice. A început remarcând că Iordania este o ţară „bogată în istorie şi de mare importanţă religioasă pentru iudaism, creştinism şi islam. Iordania i-a primit în mod generos pe numeroşi refugiaţi palestinieni şi irakieni, precum şi pe alţi refugiaţi din zone încercate, în special din învecinata Sirie, răvăşită de un conflict care durează de prea mult timp. Această generozitate merită aprecierea şi sprijinul comunităţii internaţionale. Biserica Catolică, în măsura capacităţilor ei, a căutat să ofere asistenţă refugiaţilor şi celor ce au nevoie, în special prin Caritas Iordania. În timp ce recunosc cu mare regret continuarea gravelor tensiuni în Orientul Mijlociu, mulţumesc autorităţilor ţării pentru tot ce fac şi le încurajez să persevereze în eforturile lor pentru a se ajunge la o pace durabilă în întreaga regiune. Acest ţel măreţ cere găsirea unei soluţii paşnice la criza din Siria, precum şi o soluţie justă pentru conflictul israelo-palestinian.”
Sfântul Părinte a profitat de ocazie pentru a-şi exprima din nou „respectul profund şi stima faţă de comunitatea musulmană şi aprecierea pentru rolul de conducere desfăşurat de Maiestatea Sa în promovarea unei mai bune înţelegeri a virtuţilor proclamate de islam şi a convieţuirii senine între credincioşii din diferitele religii”. Şi a adăugat: „Sunteţi cunoscut ca un om al păcii şi artizan al păcii: mulţumesc! Exprim recunoştinţă Iordaniei pentru că a încurajat diferite iniţiative importante în favoarea dialogului interreligios pentru promovarea înţelegerii dintre evrei, creştini şi musulmani, între care aceea a Mesajului Interreligios de la Amman şi pentru că a promovat la ONU celebrarea anuală a Săptămânii de Armonie între Religii.”
A adresat un salut afectuos comunităţilor creştine „prezente în ţară încă din perioada apostolică: ele îşi aduc aportul pentru binele comun al societăţii în care sunt pe deplin inserate. Deşi creştinii astăzi sunt minoritari numeric, există o semnificativă şi preţuită prezenţă a lor în domeniul educativ şi în sănătate, mulţumită şcolilor şi spitalelor lor. Îşi pot mărturisi în pace credinţa, respectând libertatea religioasă, care este un drept uman fundamental şi care doresc din inimă să fie luat în considerare în orice parte din Orientul Mijlociu şi din întreaga lume. Acest drept ‘include libertatea individuală şi colectivă de a-ţi urma propria conştiinţă în materie religioasă, libertatea de cult… libertatea de a-ţi alege religia care crezi că este adevărată şi de a-ţi manifesta public propria credinţă’ (Papa Benedict al XVI-lea, exortaţia apostolică Ecclesia in Medio Oriente, 26). Creştinii se simt şi sunt cetăţeni cu titlu deplin şi vor să contribuie la construirea societăţii împreună cu concetăţenii lor musulmani, oferindu-şi propriul aport specific în societatea în care trăiesc.”
Pontiful şi-a încheiat discursul invocând „pace şi prosperitate pentru Regatului Iordaniei şi pentru poporul său. Mă rog ca această vizită să contribuie la creşterea şi promovarea de relaţii bune şi cordiale între creştini şi musulmani”. Citând discursul regelui, s-a rugat ca Dumnezeu să îi apere pe toţi de frica de schimbare. Le-a mulţumit regelui şi reginei pentru primire şi a încheiat astfel: „Dumnezeu Atotputernic şi Milostiv să acorde Maiestăţilor Voastre fericire şi viaţă lungă şi să umple Iordania de binecuvântările Sale. Salaam!”
