Papa Francisc: Domnul ne pregăteşte bine când ne încredinţează o misiune
13.06.2014, Vatican (Catholica) - Când Domnul doreşte să ne încredinţeze o misiune, ne pregăteşte bine pentru a o îndeplini, iar adeziunea noastră trebuie să se bazeze pe rugăciune şi fidelitate: aceasta este în sinteză reflecţia Papei Francisc de la Sfânta Liturghie celebrată în capela Casei Sfânta Marta, vineri dimineaţă, 13 iunie 2014, în sărbătoarea Sfântului Anton de Padova, citim pe situl Radio Vatican. Este posibil ca cineva să devină într-o zi un curajos adversar al idolatriei, în slujba lui Dumnezeu, chiar şi după ce a trăit o perioadă de deznădejde în cursul misiunii încât să-şi fi dorit chiar moartea. Reechilibrarea acestor două situaţii extreme, expresii elocvente ale fragilităţii umane, este înfăptuită de către Dumnezeu, cu condiţia să îi rămânem fideli.
Aceasta este istoria profetului Ilie, descrisă în Cartea Regilor, profet care poate fi considerat, în ansamblul său, model al experienţei oricărei persoane umane. Binecunoscutul fragment biblic din Cartea a treia a Regilor ni-l prezintă pe Ilie pe muntele Horeb în timp ce este îndemnat să iasă din peştera în care era ascuns şi să se prezinte dinaintea Domnului. La trecerea Domnului prind formă o vijelie, un cutremur şi un foc, dar Dumnezeu nu se manifestă în nici unul dintre ele. La urmă, soseşte şi o delicată adiere de vânt în care Ilie recunoaşte prezenţa Domnului în trecere. „Domnul nu era în vânt, în cutremur, în foc, ci în adierea uşoară a unui vânt, în acea suflare uşoară, în pace, sau cum spune textul original printr-o expresie superbă, ‘într-o adiere lină'”.
A spune că Domnul este într-o adiere lină pare o contradicţie… Însă Ilie ştie să discearnă unde este prezent Domnul, căci Domnul mai întâi l-a pregătit prin darul discernământului şi apoi i-a încredinţat misiunea. Misiunea pe care Dumnezeu i-o încredinţează lui Ilie este de a-l unge pe noul rege al Israelului şi pe noul profet chemat pentru a-l înlocui chiar pe Ilie. Papa Francisc a atras atenţia în special asupra delicateţii şi simţului de paternitate prin care îi este încredinţată misiunea de către Dumnezeu. „Domnul pregăteşte sufletul, pregăteşte inima prin încercare, ascultare şi perseverenţă”, a explicat Pontiful.
„Când Domnul doreşte să ne dea o misiune, o sarcină, ne pregăteşte. Ne pregăteşte pentru a o îndeplini bine, cum l-a pregătit pe Ilie. Iar aspectul cel mai important nu este că Ilie l-a întâlnit pe Domnul, ci tot parcursul pe care acesta îl urmează pentru a ajunge la misiunea încredinţată de Domnul. Diferenţa dintre misiunea apostolică dată de Dumnezeu şi o obligaţie obişnuită constă în pregătirea noastră – printr-un proces de purificare, de discernământ, de ascultare, de rugăciune – atunci când suntem chemaţi să ne punem în slujba Domnului.”
Fidelitatea faţă de acest proces de pregătire constă în a ne lăsa conduşi de către Domnul. În cazul profetului Ilie, el depăşeşte spaima pe care i-o trezise regina Izabela cu ameninţările ei şi îşi urmează misiunea, descoperindu-l pe Domnul prin ascultare, suferinţă, discernământ şi rugăciune. „Să ne dea Dumnezeu harul să ne lăsăm pregătiţi de către Domnul în toate zilele drumului vieţii noastre, pentru a putea da mărturie despre mântuirea lui Isus”.
