Hramul parohiei „Sfântul Anton de Padova” din Iaşi
15.06.2014, Iaşi (Catholica) - În apropierea oraşului Padova, la 13 iunie 1231, se auzeau glasuri de copii strigând: „A murit sfântul!”; astăzi, la câteva sute de ani distanţă, credincioşi din întreaga lume comemorează această zi şi înalţă cântece de laudă sfântului Anton de Padova. Şi din biserica noastră din Iaşi au răsunat imnuri de mărire şi rugăciuni înflăcărate către patronul şi ocrotitorul parohiei noastre.
Având în suflet speranţă şi în mâini crini, sute de oameni s-au adunat şi în acest an în jurul statuii care îl înfăţişează pe Sfântul Anton de Padova, pentru a participa la Sfânta Liturghie a hramului, căci acesta este cel mai frumos mod prin care îşi pot manifesta credinţa şi pot mulţumi sfântului pentru minunile înfăptuite. Liturghia a avut loc la ora 18.00 şi am avut bucuria de a fi celebrată de Preasfinţitul Petru Gherghel, în comuniune cu părintele paroh Alois Farţadi, cu părintele vicar Solomon Ovidiu-Ciprian şi cu ceilalţi preoţi invitaţi, ce au luat parte la sărbătoarea noastră. Sfânta Liturghie a fost transmisă în direct pe Ercis.ro – astfel Sfântul Anton a putut fi dus în gândurile şi casele tuturor creştinilor din întreaga Dieceză şi nu numai.
Celebrarea Sfintei Liturghii a fost însoţită de cântările minunate ale corului format din tineri şi adulţi, dornici de a participa într-un mod activ la sărbătoare, creând cu adevărat o atmosferă festivă. O frumuseţe aparte au avut-o însă copiii, care în urmă cu două săptămâni au primit pentru prima dată Sfânta Împărtăşanie şi care, în ziua hramului, au adus în faţa altarului inocenţa si puritatea lor mult plăcute lui Isus. „Sfântul Anton este un ciob de cer”, aşa cum ne-a spus la predică şi pr. Fabian Doboş, un ciob pe care orice creştin trebuie să îl aibă, un ciob în care din când în când să ne vedem clară şi luminoasă reflexia, un ciob de care să ne ajutăm zilnic pentru a tăia rădăcina răului din viaţa noastră, un ciob care poate înlocui orice lipsă şi orice neajuns! Fiecare pas făcut către sfântul Anton de Padova ne apropie de fapt de Pruncul pe care îl poartă în braţe şi pe care doreşte atât de mult să îl purtăm şi noi în inimi.
Însă pentru a-l putea primi pe Isus trebuie să fim curaţi, imaculaţi, asemenea crinului, de aceea, prin purtarea florilor de crin, am arătat disponibilitatea, dorinţa, dar şi necesitatea de a ne curăţa şi de a urma drumul corect către Dumnezeu. Astfel, trebuie să ţinem minte că pe lângă multele minuni pe care sfântul Anton le săvârşeşte pentru noi, cea mai mare minune, de care probabil mulţi nu suntem conştienţi, este tocmai aceea de a ne apropia de Isus. Cu toţii am făcut astăzi un pas mare către Sfântul Anton prin participarea la Sfânta Liturghie închinată lui, dar mai cu seamă, la procesiunea din cadrul acesteia, când ne-am manifestat în mod public credinţa. Faptul că am avut în mâini crinii proaspăt sfinţiţi şi că am urmat statuia ce îl înfăţişa pe Sfântul Anton de Padova a simbolizat dorinţa de a imita viaţa bogată în virtute a patronului şi ocrotitorului nostru. Sfinte Antoane de Padova, roagă-te pentru noi! (Raluca Rusu pentru Ercis.ro)
