Pr. Michal Heller a câştigat Premiul Templeton 2008
12.03.2008, New York (Catholica) - Michal Heller, preot catolic polonez, cosmolog şi filosof al ştiinţei, a fost ales câştigător al ediţiei 2008 a Premiului Templeton. Iniţiat în anul 1973, premiul este acordat anual de către Fundaţia John Templeton, fiind cel mai mare premiu în bani acordat persoanelor fizice. În valoare de 820.000 de lire sterline (peste 1,6 milioane de dolari), premiul a fost anunţat în cadrul unei conferinţe de presă care a avut loc astăzi, 12 martie, la Centrul Cultelor (the Church Center) al Naţiunilor Unite din New York.
Profesor la Facultatea de Filosofie a Academiei Pontificale de Teologie din Cracovia, Michal Heller, în vârstă de 72 de ani, şi-a dedicat mai bine de 40 de ani din viaţă cercetării în domeniul cosmologiei şi elaborării unor teorii originale privitoare la originea şi cauza universului. Deşi şi-a desfăşurat cea mai mare parte a activităţii de cercetare în plină perioadă a dictaturii comuniste, omul de ştiinţă polonez s-a impus în mediul academic occidental drept autor al unor concepţii provocatoare despre univers, teorii situate la intersecţia dintre fizică şi cosmologie, pe de o parte, şi teologie şi filosofie, pe de alta. Întrebările care subîntind cercetările sale ţin în egală măsură de cercetarea fundamentală din mecanica cuantică şi cosmologie precum şi de metafizică: Se poate vorbi de o cauză primă a lumii? De ce există ceva mai degrabă decât nimic? Este, oare, necesară existenţa universului? Pornind de la simpla constatare a existenţei universului, ce se poate spune despre existenţa lui Dumnezeu?
Cultura ştiinţifică riguroasă şi educaţia teologică îi permit lui Heller să abordeze cu uşurinţă subiecte aflate la graniţa dintre ştiinţă şi filosofia ştiinţei. Pe cât de prolific pe atât de profund şi original, savantul polonez a semnat peste 30 de volume şi aproape 400 de articole în reviste ştiinţifice prestigioase, având contribuţii în probleme precum unificarea relativităţii generale cu mecanica cuantică, teoria universului multiplu, aplicarea geometriei necomutative în fizica relativistă. Într-o declaraţie acordată cu ocazia anunţării premiului, Heller îşi rezumă concepţia cauzalistă despre lume astfel: „Diferitele procese care au loc în univers pot fi reprezentate ca o succesiune de stări în care o stare anterioară este cauza stării succesoare, existând întotdeauna o lege dinamică ce prescrie modul în care o stare generează o altă stare. Având în vedere faptul că legile dinamice sunt exprimate sub forma unor ecuaţii matematice, întrebarea privitoare la cauza universului se reduce la întrebarea privind cauza legilor matematice. Ajungem astfel la problema Proiectului Fundamental după care Dumnezeu a conceput universul, şi anume, problema primei cauze a lumii: De ce există ceva mai degrabă decât nimic? Ridicând această întrebare nu avem în vedere o cauză obişnuită, ci originea tuturor cauzelor posibile.”
Ca preot catolic, Heller a izbutit să depăşească discursul oficial antireligios al epocii comuniste, propunând, în lucrările sale, noi perspective asupra credinţei. Savantul polonez plasează viziunea creştină tradiţională despre lume într-un context ştiinţific cosmologic ce a primit titulatura de teologie a ştiinţei. Argumentându-şi propunerea pentru candidatura lui Heller, profesorul Karol Musiol, rector al Jagiellonian University şi profesor la Institutul de Fizică al aceleiaşi universităţi, arată că tezele acestuia, sprijinite atât pe cercetări ştiinţifice cât şi pe studii teologice, sunt mai mult decât o încercare banală de a împăca ştiinţa şi religia. Concepţia unică a lui Heller oferă religiei „o perspectivă larg deschisă către ştiinţă”, constată Karol Musiol. „Pentru Heller, natura matematică a lumii şi abilitatea oamenilor de a cunoaşte această natură matematică a lumii sunt temeiuri puternice pentru existenţa lui Dumnezeu.”
Premiile Templeton sunt menite să încurajeze îndeosebi acele cercetări ştiinţifice dedicate progresului spiritual al umanităţii. Criteriile avute în vedere la selecţionarea candidaţilor sunt creativitatea, inovativitatea şi eficienţa puse în slujba unei mai bune comunicări între ştiinţă şi tehnologie, pe de o parte, şi religie şi dezvoltare spirituală, pe de alta. Fundaţia John Templeton investeşte anual 70 de milioane de dolari pentru cercetări în domenii precum ştiinţe naturale şi ştiinţe umane, filosofie şi teologie, ştiinţe ale educaţiei şi ştiinţe economice. Pentru mai multe informaţii privind Premiul Templeton şi Fundatia John Templeton accesaţi www.templetonprize.org şi www.templeton.org. (După un material pus la dispoziţie de Dana Oancea)

Se stie ca stiinta cu religia s-au batut mereu cap in cap. Cum a putut descoperi matematic ca exista Dumnezeu, numai el stie. Tot prin stiinta a ajuns el la o concluzie (oricum trebuie sa fii prea incult sa o crezi), in niciun caz prin matematica. Nu cred ca intereseaza pe cineva viata lui si premiile obtinute cat ar interesa acea presupasa demonstratie „matematica„.