Bisericile Răsăritene să îşi menţină convingerea că focul Rusaliilor învinge ura

26.06.2014, Vatican (Catholica) - Papa îmbrăţişează toate Bisericile Răsăritene şi este aproape de credincioşii lor, ale căror lacrimi, temeri şi speranţe sunt ale Bisericii întregi, sentiment pe care l-a exprimat în dimineaţa zilei de joi, 26 iunie 2014, primind în audienţă participanţii la adunarea ROACO (Reuniunea Operelor de Ajutorare a Bisericilor Răsăritene), amintind mângâierea, încurajarea şi în acelaşi timp responsabilitatea întâlnite în timpul recentului său pelerinaj în Ţara Sfântă. „Măslinul pe care l-am plantat în Grădinile Vaticanului împreună cu Patriarhul de Constantinopol şi cu preşedinţii Israelului şi Palestinei este un simbol al acelei păci care este sigură şi de durată doar pentru că este cultivată de multe mâini”.

„Cei care doresc să cultive planta păcii nu trebuie să uite că doar Dumnezeu dă creşterea. Adevărata pace, pacea pe care lumea nu o poate da, este un dar pentru noi de la Isus Cristos. Cu toate atacurile tragice pe care le îndură astăzi, pacea poate reînflori mereu. Sunt recunoscător pentru faptul că voi continuaţi să faceţi să crească pacea prin caritate, care este scopul de bază al tuturor organizaţiilor voastre. Cu unitate şi caritate, discipolii lui Cristos să străduiesc să fie făcători de pace pretutindeni, în toate popoarele şi comunităţile, şi să depăşească formele persistente de discriminare, începând de la cele făcute pe baza religiei”.

„Primii între cei chemaţi să fie făcători de pace sunt fraţii noştri din Bisericile Răsăritene, împreună cu păstorii lor. Sperând uneori împotriva oricărei speranţe, rămânând în locul naşterii lor, unde a fost proclamată pentru prima oară Evanghelia Fiului întrupat al lui Dumnezeu, fie ca ei să experimenteze fericirea rezervată făcătorilor de pace: ‘aceia fii ai lui Dumnezeu se vor chema’. Şi fie ca ei să simtă întotdeauna sprijinul Bisericii universale şi să nu ezite niciodată în convingerea loc că focul Rusaliilor, puterea Iubirii, poate opri focul armelor, al urii şi al răzbunării”, a exclamat el. „Lacrimile şi suferinţele lor sunt şi ale noastre, ca şi speranţele lor! Putem exprima aceasta prin solidaritatea noastră, dacă este una concretă şi eficientă, capabilă să asigure că comunitatea internaţională susţine drepturile indivizilor şi ale popoarelor.”

Papa Francisc a exprimat apropierea Bisericii Catolice faţă de fraţii din Siria şi Irak, împreună cu Episcopii şi preoţii lor. „Biserica este de asemenea aproape de fraţii noştri din Ţara Sfântă şi Orientul Mijlociu, dar şi de iubitul popor din Ucraina, în situaţia critică în care se află, şi de poporul din România. Această apropiere şi preocupare este exprimată în acţiunile pe care le desfăşoară agenţiile voastre. Vă îndemn să continuaţi eforturile voastre generoase de a-i ajuta. Operele voastre de ajutorare şi asistenţă în naţiunile cele mai afectate de aceste crize răspund la nevoile de bază, în particular ale celor lipsiţi de putere şi mai vulnerabili, ca şi ale numeroşilor tineri tentaţi să îşi părăsească patria. Şi pentru că comunităţile creştinilor răsăriteni sunt prezente în lumea întreagă, voi lucraţi peste tot pentru a ajuta deportaţii şi refugiaţii, redându-le demnitatea şi securitatea, în respect pentru identitatea şi libertatea lor religioasă”.

În cele din urmă, Papa Francisc i-a încurajat pe participanţii la adunare să urmărească scopurile stabilite la ultima lor Sesiune Plenară, în special cele privind pregătirea tinerilor şi a formatorilor, şi să le unească cu interesul lor pentru familie, mai ales în vederea apropiatului Sinod pe această temă. Sfântul Părinte a concluzionat, „Sfânta Familie din Nazaret, ‘care a cunoscut neliniştea… şi durerea persecuţiei, a emigrării şi a muncii grele de zi cu zi’ ne învaţă ‘să avem încredere în Tatăl, să îl imităm pe Cristos şi să ne lăsăm călăuziţi de Duhul Sfânt'”.