Pelerinajul germanilor bănăţeni la Maria-Radna. Ediţia a IV-a

07.08.2014, Timişoara (Catholica) - Sâmbătă, 2 august 2014, a avut loc pentru a patra oară, sub această nouă formă, pelerinajul germanilor bănăţeni la sanctuarul marian de la Radna. Organizat în fiecare an la 2 august, în sărbătoarea franciscană a Portiunculei, dar şi în preajma datei de 15 august, adică a solemnităţii Ridicării cu Trupul şi Sufletul la Cer a Sfintei Fecioare Maria, dată la care în trecut şvabii bănăţeni veneau masiv, pe jos sau cu diferite mijloace, la Radna, pelerinajul de anul acesta s-a bucurat de o participare sensibil mai mare şi mai activă din partea credincioşilor de limbă germană de aproape şi de departe. Pelerinajul are loc an de an la iniţiativa Episcopiei Romano-Catolice de Timişoara, parohiei Maria-Radna, Asociaţiei Generale a Şvabilor Bănăţeni (Landsmannschaft der Banater Schwaben e.V., München) şi a Forumului Sf. Gerhard a Şvabilor Bănăţeni (Gerhardforum der Banater Schwaben e.V., München). Participanţi activi la pelerinaj sunt Forumul Democrat al Germanilor din Banatul Montan (Reşiţa), Consulatul Germaniei la Timişoara şi Forumul Democrat al Germanilor din Banat (Timişoara)

Programul pelerinajului a început la orele 10.30 cu o suită de cântece mariane cântate în cor de toţi credincioşii reuniţi în Bazilică. La orele 11.00 a început Sfânta Liturghie pontificală, celebrată de Excelenţa Sa Dr. Reinhardt Hauke, Episcop auxiliar de Erfurt şi administrator diecezan al acestei Dieceze. Excelenţa Sa este totodată delegatul Conferinţei Episcopilor Catolici Germani pentru Refugiaţi şi Emigranţi, Au concelebrat Excelenţa Sa dr. h.c. Martin Roos, Episcop de Timişoara, şi încă zece preoţi din Dieceză, dar şi emigraţi în Germania. Din Banatul Montan au participat pr. Martin Jäger (Anina) şi pr. Josef Hollschwandtner (Nădrag). Din Banatul de câmpie şi zona Aradului au participat pr. Mates Dirschl (Aradul Nou), pr. Ioan Ciuraru (Pâncota), pr. Daniel Lunic (Neudorf), p. Josef Wilfing SDS (Timişoara III Elisabetin), pr. Petru Muţiu (Făget/ Bulci), pr. Zoltán Toman (Timişoara I Cetate), Mons. Wonerth László (Timişoara VII Freidorf) şi nu în ultimul rând PR. Andreas Reinholz, parohul locului de pelerinaj. Din Germania au sosit, ca în fiecare an, preoţii originari din Banat, pr. Peter Zillich, pr. Robert Dürbach şi pr. Karl Zirmer.

Salutul adresat Episcopului-oaspete fost rostit de pr. Peter Zillich, din Regensburg, Germania. Lecturile au fost citite de doi laici, Anni Fay, originară din Banat, dar emigrată în Germania, şi Erwin Josef Ţigla, german bănăţean, preşedintele Forumului Democrat al Germanilor din Banatul Montan (Reşiţa) şi al Uniunii Societăţii Sf. Vincenţiu de Paul a ţărilor balcanice. Evanghelia a fost vestită prin cânt, în limba germană, de diaconul Ion Cădărean, sfinţit preot în cursul anului acestuia. Predica Excelenţei Sale dr. Reinhardt Hauke a pornit de la istoria icoanei miraculoase de la Maria-Radna, cea care nu a ars atunci când otomanii au incendiat biserica cea veche, care a stat la baza promisiunilor si pelerinajelor arădenilor şi timişorenilor în urma unor mari epidemii şi care a determinat această devoţiune deosebită şi dezvoltarea acestui loc de har. În continuare, Episcopul-oaspete a vorbit despre rolul deosebit al Mariei în viaţa omului şi în istoria omenirii, încheind chiar în speranţa că tot Sf. Fecioară Maria va fi aceea care îl va conduce în zilele următoare acasă, iar apoi la Roma, unde 50.000 de ministranţi din Germania vor merge în pelerinaj la mormintele apostolilor şi pentru a se întâlni cu sf. Părinte Papa Francisc.

La finalul Sfintei Liturghii, Excelenţa Sa Martin Roos a înmânat Excelenţei Sale dr. Reinhardt Hauke medalia de argint a Sf. Fecioare Maria de la Radna, în semn de recunoştinţă pentru vizită, pentru celebrarea împreună a Euharistiei şi pentru cuvintele de învăţătură şi întărire în credinţă. Tot la încheiere, Excelenţa Sa, Martin Roos le-a mulţumit tuturor celor prezenţi pentru participarea lor, mai ales că mulţi au sosit de la sute şi mii de kilometri şi celor care au ajutat material, dar şi prin rugăciune la succesul de până acum al proiectului (finanţat în mare parte din fonduri europene, dar în mod substanţial şi de Episcopia Romano-Catolică, din fonduri proprii şi prin bunăvoinţa donatorilor). Întreaga Bazilică şi mănăstirea adiacentă sunt învăluite de schele şi se află în curs de restaurare. În curând vor fi finalizate noile cruci ale turnurilor Bazilicii, acestea urmând a fi sfinţite la o dată ulterioară. La data de 2 august 201, lucrările fiind finalizate, va avea loc sfinţirea lucrărilor de renovare la Bazilică şi la mănăstire. Cu această ocazie, Excelenţa Sa Martin Roos a lansat tuturor celor prezenţi şi cinstitorilor Sfintei Fecioare Maria invitaţia de a participa anul viitor la sfinţirea solemnă.

Din punct de vedere muzica, Sf. Liturghie Pontificală a fost înfrumuseţată de muzicianul şi organistul dr. Franz Metz acompaniat de Wilfried Michl şi de Fanfara Germanilor din Sântana emigraţi în Germania. După Jertfa Euharistică, pelerinii şi preoţii prezenţi au luat parte, în cânt şi rugăciune la devoţiunea Calea Sfintei Cruci, oficiată în spatele Bazilicii, pe dealul Calvarului. Anul acesta au fost prezenţi la pelerinaj, printre alţii prof. Ovidiu Victor Ganţ, deputatul minorităţii germane în Parlament, prof. dr. Karl Singer şi preşedintele Forumului Democrat al Germanilor din Banat şi Erwin Josef Ţigla, preşedintele Forumului Democrat al Germanilor din Banatul Montan. Pelerinajul din acest an a avut o notă pitorească deosebită, el desfăşurându-se practic pe un şantier aflat în pline lucrări. Majoritatea celor prezenţi a fost interesată de lucrările aflate în desfăşurare şi de avansarea acestora. Imaginea Bazilicii, aşa cum le-a rămas întipărită în minte şi în suflet generaţiilor de pelerini se va schimba, în curând, în mod definitiv, în bine. (text: Erwin Josef Ţigla & Claudiu Călin; foto: Adrian-Gabriel Păşcălău-Kollár & Erwin Josef Ţigla)

Imagini