Omagierea pr. Silvestru Augustin Prunduş – slujitor al lui Cristos şi al Bisericii Sale
23.09.2014, Cluj (Catholica) - Ordinul Sfântului Vasile cel Mare, Provincia Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel (OSBM), a organizat în 19-20 septembrie 2014 „Simpozionul omagial Silvestru Augustin Prunduş”, la împlinirea a 10 ani de la trecerea la cele cereşti a pr. Prunduş, „preotul, călugărul bazilian OSBM, confesorul, părintele spiritual, doctorul în teologie, liturgistul, istoricul, părintele poliglot cu o vastă cultură şi conducătorul Ordinului Sfântului Vasile cel Mare şi al Eparhiei de Cluj-Gherla într-o vreme de mare restrişte, dar mai ales omul cu o credinţă de neclintit” – cum l-a caracterizat actualul superior provincial OSBM, pr. ierom. Laurian Daboc, citim în relatarea de pe EparhiaClujGherla.ro.
Manifestarea dedicată cinstirii memoriei acestei mari personalităţi a Bisericii Greco-Catolice a fost structurată pe două secţiuni. Prima parte, constând în prelegeri şi discuţii, s-a desfăşurat în după-amiaza zilei de vineri, 19 septembrie, în Aula „Cardinal Iuliu Hossu” din Catedrala în construcţie din Piaţa Cipariu. Răspunzând invitaţiei pr. ieromonah Laurian, a fost prezent PS Alexandru Mesian, Episcop de Lugoj. PS Florentin Crihălmeanu, Episcop de Cluj-Gherla – care se află la Amman, Iordania, unde participă la cea de-a VIII-a Întâlnire de Dialog între Bisericile Ortodoxe şi Biserica Catolică – a fost reprezentat de Mons. Mihai Todea, Vicar General eparhial.
Programul a fost deschis de Mons. Mihai Todea, care, în numele PS Florentin, a adresat o urare de bun venit Preasfinţiei Sale Alexandru, exprimând totodată comuniunea cu toţi Ierarhii Bisericii Române Unite cu Roma şi cu întreaga Biserică la acest eveniment dedicat pr. Prunduş, „care a făcut parte, de-a lungul timpului, dintr-un Ternar de conducere al Eparhiei noastre, a fost unul dintre Vicarii generali, Superior provincial al Ordinului Sf. Vasile cel Mare, profesor de teologie în cadrul Institutului Teologic din Cluj după 1989 şi multe alte responsabilităţi şi misiuni în cadrul Bisericii noastre”.
În continuare, PS Alexandru a răspuns salutului, spunând: „am considerat ca o datorie a mea de a răspunde prezent la o astfel de invitaţie. Felicitări pentru această iniţiativă de a aduce în actualitate personalitatea unuia dintre oamenii de seamă ai Bisericii lui Cristos, ai Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică, un mărturisitor al credinţei catolice dar şi un apărător al destinelor poporului român. Mereu trebuie să-i avem în memorie pe oamenii care sunt vrednice modele de urmat, să nu uităm trecutul lor, care pentru noi este lumină călăuzitoare”.
Prima conferinţă, cu titlul „Silviu Augustin Prunduş – consideraţii istorico-biografice”, prezentare a contextului mai larg, cultural-istoric, în care s-a format şi dezvoltat personalitatea pr. Prunduş, a fost susţinută de pr. conf. dr. Ovidiu Horia Pop, de la Facultatea de Teologie Greco-Catolică, Oradea. A urmat dr. Traian Neamţu, coleg de detenţie cu pr. Silvestru, care a prezentat o mărturie despre suferinţele teribile din timpul închisorii şi greutăţile survenite după eliberare, în încercarea de a redobândi drepturile Bisericii Române Unite. Au mai luat cuvântul, din public, pentru momente de mărturie, Mariana Berinte şi Inocenţiu Poruţiu, fii spirituali ai pr. Prunduş, exprimând iubirea părintească, grija, disponibilitatea şi spiritul de sacrificiu cu care-i călăuzea părintele.
Pr. Laurian Daboc a rostit apoi o alocuţiune despre „Chemarea la călugărie a pr. Prunduş” – chemare legată de prima întâlnire a acestuia cu IPS Iuliu Hossu -, iar, la final, pr. dr. Florin Bozântan, de la Facultatea de Teologie Greco-Catolică din Cluj-Napoca, a prezentat cartea apărută la Editura Galaxia Gutemberg, lansată cu această ocazie, conţinând teza de doctorat în Ştiinţele Bisericeşti Orientale „Introductio linguae romenae in Sanctam Liturgiam” (Introducerea limbii române în Sfânta Liturghie), teză susţinută de pr. Prunduş în 19 februarie 1943, cu calificativul „magna cum laude”, la Institutul Pontifical de Studii Orientale din Roma.
Imagini
