Papa Francisc: Biserica trebuie să fie umilă şi săracă
24.11.2014, Vatican (Catholica) - Când Biserica este umilă şi săracă, atunci îi este fidelă lui Cristos, altfel este tentată să arate lumii propria strălucire şi nu cea dăruită de către Dumnezeu, a spus Papa Francisc în predica la Sfânta Liturghie celebrată în capela Casei Sfânta Marta din Vatican, luni, 24 noiembrie 2014. Pontiful s-a oprit asupra a două modalităţi de a dărui: modalitatea publică, în care este etalată cu vanitate bunăstarea, şi cealaltă reprezentată de văduva care pune în tezaurul templului unicii doi bani pe care îi deţinea, în vreme ce bogaţii aruncaseră în vistierie cifre importante din preaplinul avuţiei lor, fără să-i afecteze în vreun fel acest gest, citim pe situl Radio Vatican.
Inspirându-se din Evanghelia după Sfântul Luca, capitolul 21, în care se istoriseşte despre văduva săracă care a pus în cutia vistieriei nu ofranda care îi prisosea ci strictul necesar pentru viaţă, Sfântul Părinte a subliniat că în Biserică au existat dintotdeauna două tendinţe: Biserica tentată de vanitate şi „Biserica săracă, ce nu trebuie să aibă alte bogăţii în afară de Mirele său”, asemenea văduvei sărace din Templu, despre care Pontiful a spus: „Marea virtute a Bisericii trebuie să fie aceea de a străluci nu graţie luminii proprii, ci datorită unei lumini care vine de la Mirele său. Şi, de-a lungul secolelor, când Biserica a voit să aibă lumină proprie, a greşit”.
Misiunea Bisericii este de a ilumina umanitatea, iar lumina dăruită trebuie să fie cea primită de la Cristos într-o atitudine de umilinţă: „Toate slujirile pe care le facem în Biserică sunt pentru a ne ajuta să primim lumina lui Dumnezeu. O slujire lipsită de această lumină este greşită, căci îndeamnă Biserica să devină bogată, tentată de putere sau orientată pe o cale greşită ce nu are nimic în comun cu calea Domnului”.
Când Biserica este fidelă speranţei şi Mirelui său, a repetat încă o dată Papa Francisc, „este plină de bucurie şi primeşte de la El lumina, fiind astfel asemenea văduvei al cărei obol este reprezentat de tot ceea ce are”. „Când Biserica este umilă, când Biserica este săracă şi când Biserica îşi mărturiseşte propriile greşeli – căci cu toţii greşim – atunci ea este fidelă… o Biserică ce dă totul pentru Domnul şi pentru aproapele, fără a se mândri că deţine propria lumina, ci căutând mereu lumina care vine de la Domnul”.
