Cardinalul Robert Sarah despre Directoriul Omiletic
11.02.2015, Vatican (Catholica) - La conferinţa de presă desfăşurată ieri în Vatican, Cardinalul Robert Sarah, prefect al Congregaţiei pentru Cultul Divin şi Disciplina Sacramentelor, a prezentat Directoriul Omiletic realizat de acest dicaster în timpul mandatului predecesorului său, Cardinalul Antonio Canizares Llovera. Cardinalul a fost însoţit de Arhiepiscopul Arthur Roche şi de pr. Corrado Maggione SMM, secretar, respectiv subsecretar al Congregaţiei. „Adesea, pentru mulţi credincioşi, este tocmai predica, apreciată ca bună sau rea, interesantă sau plictisitoare, standardul după care este judecată întreaga celebrare”, a explicat prelatul. „Cu siguranţă, Liturghia nu este predica, dar ea reprezintă un moment relevant în vederea participării la Sfintele Taine, adică la ascultarea Cuvântului lui Dumnezeu şi la împărtăşirea cu Trupul şi Sângele Domnului.”
„Directoriul nu s-a născut fără motiv. Scopul este să răspundă nevoii de îmbunătăţire a slujirii miniştrilor hirotoniţi în predicarea liturgică”, a continuat Cardinalul, amintind că la Sinodul Episcopilor din 2005 li s-a cerut miniştrilor hirotoniţi să îşi pregătească predicile cu atenţie şi să şi le bazeze pe cunoaşterea adecvată a Sfintei Scripturi. „Acesta este primul factor de ţinut cont”, a subliniat el: „predica este direct legată de Sfintele Scripturi, în special de Evanghelie, şi este luminată de ele”. La acelaşi Sinod s-a cerut ca în predică „marile teme ale credinţei şi ale vieţii Bisericii să răsune de-a lungul anului”, pentru a ajuta la conectarea „mesajului lecturilor biblice cu doctrina credinţei exprimată în Catehismul Bisericii Catolice”. Şi a adăugat: „în baza acestor aşteptări, Papa Benedict al XVI-lea, în exortaţia Sacramentum caritatis, a încurajat reflecţia în acest sens”.
Episcopii au revenit la această temă la Sinodul despre Cuvântul lui Dumnezeu, iar Papa Benedict, în exortaţia „Verbum domini”, în timp ce a reiterat că predicarea adecvată este „cu adevărat o artă ce trebuie cultivată”, a şi indicat ca oportună compilarea unui directoriu despre predicare, pentru ca predicatorii să găsească un ajutor. „A fost astfel pregătită calea, iar Congregaţia a demarat proiectul. Un nou impuls pentru a-l duce la final a fost dat de accentul pus pe predică de Papa Francisc, care a rezervat 25 de puncte acestei teme în exortaţia sa apostolică Evangelii gaudium: 10 pentru predică şi 15 pentru pregătirea ei.”
„Predica este o slujire liturgică rezervată miniştrilor hirotoniţi, care sunt chemaţi prin vocaţie să slujească Cuvântul lui Dumnezeu după credinţa Bisericii şi nu în manieră personalizată. Nu este un discurs ca oricare altul, ci un discurs inspirat de Cuvântul lui Dumnezeu care răsună într-o adunare a credincioşilor, în contextul acţiunii liturgice, pentru a-i învăţa cum să pună în practică Evanghelia lui Isus Cristos.” Dintre criteriile menţionate în directoriu, Cardinalul a menţionat: „mai întâi predica este inspirată de Scripturile inserate de Biserică în Lecţionar, de lecturile biblice de la Liturghie; în al doilea rând, predica este inspirată de celebrarea din care fac parte aceste lecturi, de rugăciunile şi riturile ce constituie Liturghia.”
„Evident”, a conchis el, „predica are anumite exigenţe pentru cel ce o rosteşte. De aceea pregătirea predicatorului este de primă importanţă: se cere studiu şi rugăciune, experienţa cu Dumnezeu şi cunoaşterea comunităţii căreia i te adresezi, iubirea Sfintelor Taine şi a Trupului viu al lui Cristos care este Biserica.”
