Zi de reculegere pentru tineri cercetaşi la Pildeşti
05.03.2015, Iaşi (Catholica) - Postul Mare este, mai presus de toate, un timp de regăsire, un timp în care privim mai adânc în sufletul nostru pentru a vedea unde s-a rupt nodul iubirii lui Dumnezeu. Dar pentru ca legătura dintre noi şi Dumnezeu să fie puternică, e nevoie de fericire, de bucurie, de o inimă curată şi deschisă. Iar pentru a înţelege mai bine acest lucru, noi, centrul local „Adormirea Maicii Domnului” Pildeşti, împreuna cu centrele locale „Coborârea Duhului Sfânt” Adjudeni şi „Naşterea Sfintei Fecioare Maria” Hălăuceşti, am participat la o zi de reculegere, la Roman, la 28 februarie 2015, în casa primitoare a Surorilor Misionare „Slujitoarele Duhului Sfânt”, unde îndrumătorul spiritual a fost pr. Pavel Martinaş, vicar din Pildeşti.
După rugăciunea de dimineaţă care ne-a introdus în ambientul zilei, a urmat prima meditaţie. Primul punct atins a fost cel al dorinţei de fericire. Am învăţat că pentru a ajunge la fericirea adevărată, trebuie să căutăm în inima noastră. Dar pentru pătrunderea adânca în suflet, este nevoie, aşa cum spunea Sfântul Părinte Papa Ioan Paul al II-lea, să îl urmăm pe Cristos care „ne determină să lăsăm măştile care ne fac viaţa falsă”. Apoi am discutat despre ce înseamnă să fii curat cu inima, să fii deschis faţă de voinţa lui Dumnezeu şi despre faptul că nu trebuie să uităm niciodată că Domnul este cel care face primul pas spre fericirea noastră. La ultimul punct, ni s-a prezentat ce înseamnă să îl vezi pe Dumnezeu. Mereu auzim: „Căutaţi faţa Domnului”, dar oare ştim să căutăm un asemenea chip? Şi, dacă îl găsim, ştim să conştientizăm prezenţa lui? Am învăţat că cea mai sigură cale spre descoperirea lui Dumnezeu este rugăciunea, iar dacă îl vom descoperi, vom şti să fim cu adevărat fericiţi, să fim gata să îi mângâiem pe alţii şi să fim capabili să înţelegem iubirea lui Dumnezeu, pentru a putea şi noi, la rândul nostru, să îl iubim.
A urmat meditaţia la nivel personal, unde fiecare, în colţul său, în liniştea capelei sau în umbra unui scaun, ne-am întrebat sufletul dacă el caută o fericire adevărată. Dacă răspunsul a fost da, ţine această fericire de dorinţa lui Dumnezeu? După aceea, am aprofundat în grupuri mici, unde ne-am expus idei şi mărturii, care au urmat a fi prezentate în grupul mare. Din atmosfera zilei, nu a lipsit nici colocviul, unde am avut ocazia să ne spălam sufletul de îndoieli şi să găsim răspunsuri. Dar totodată, ambientul a fost animat şi de jocuri, unde ne-am distrat şi ne-am simţit bine. A urmat pregătirea pentru Sfânta Liturghie, în cadrul căreia am ascultat ce-a de-a doua meditaţie şi ne-am împărtăşit cu Trupul lui Isus, prezent în Sfânta Euharistie. Ziua s-a sfârşit cu un bilanţ, unde am expus punctele tari şi slabe şi i-am mulţumit părintelui pentru că ne-a ajutat să înţelegem mai bine care este drumul spre fericire.
Ziua nu a fost doar una frumoasa, a fost una rodnică în care am învăţat să privim mai adânc în sufletele noastre şi să căutăm fericirea adevărată cu o inima curată, deschisă care să emane bucuria de a trăi, pentru ca în cele din urmă să ne regăsim în cuvintele lui Isus care spune că „fericiţi sunt cei cu inima curată, căci ei îl vor vedea pe Dumnezeu”. (după corespondenţa semnată de Andreea Mîrţ pentru Ercis.ro)
Imagini
