Sinod 2015: Cardinalul Marx a susținut Împărtășania pentru divorțații recăsătoriți

18.10.2015, Vatican (Catholica) - După ani de remarci directe și indirecte pe temă, Cardinalul german Reinhard Marx a făcut cea mai explicită declarație a sa în favoarea împărtășirii divorțaților recăsătoriți, informează CatholicNewsAgency. În discursul din 14 octombrie în fața colegilor săi întru episcopat din lumea întreagă, reuniți în Sinod, a spus că „trebuie să analizăm serios posibilitatea – bazată pe fiecare caz în parte, nu în mod generalizat – de a permite credincioșilor divorțați recăsătoriți civil accesul la Spovadă și la Sfânta Împărtășanie”.

Acest acces ar trebui să existe „atunci când viața împreună în căsătoria validă canonic a eșuat definitiv, iar căsătoria nu poate fi anulată, când datoriile față de această căsătorie au fost rezolvate, când există căință pentru vina privind ruperea legăturii maritale pe viață și când există voința sinceră de a trăi a doua căsătorie civilă în credință și de a educa copiii în credință”, susține prelatul. Declarația sa vine în contextul în care mai mulți Episcopi germani cer cu tot mai mare insistență o schimbare în practica Bisericii. În mod tradițional, Biserica Catolică recunoaște căsătoria ca indisolubilă, adică având sfârșitul doar prin moartea soților sau a unuia dintre soți, în particular căsătoria sacramentală dintre două persoane botezate. Biserica permite cuplurilor să solicite un proces matrimonial dacă cred că nu a existat de fapt căsătorie, din diferite motive (explicitate în dreptul canonic). Dacă se constată astfel de impedimente canonice, Biserica nu anulează căsătoria (o căsătorie nu poate fi anulată) doar atestă că ea nu a avut loc, deci cei doi se pot căsători valid.

Dacă însă nu există impedimente canonice, căsătoria a avut loc, iar divorțul civil nu o anulează. Astfel, o persoană divorțată civil care intră într-o nouă căsătorie, civilă, intră de fapt într-o relație adulteră cu noul partener, din moment ce sacramental este legată de cel/cea cu care s-a căsătorit. Drept urmare nu poate primi Împărtășania, având pe suflet un păcat de moarte. Nici nu se poate Spovedi și apoi relua viața conjugală, adică viața de adulter. Singura cale este ca cei doi divorțați recăsătoriți să trăiască precum fratele și sora. Problema primirii Împărtășaniei de către aceste persoane nu este nouă. CatholicNewsAgency notează că în ultimii 50 de ani s-a tot propus așa ceva, iar Papii au respins ideea, spunând că Biserica nu poate să acționeze împotriva naturii Sacramentului Căsătoriei. În timpul zborului de la Philadelphia înapoi în Roma, Papa Francisc le-a spus jurnaliștilor aflați la bordul avionului că a le da Împărtășania divorțaților recăsătoriți este o soluție simplistă la problemă. Recent el a promulgat noi proceduri care eficientizează procesul matrimonial, făcându-l nu doar mai scurt dar și mai ieftin.

După Cardinalul Marx, acțiunile Papei ar fi insuficiente. Chiar și o mai bună asistență pastorală din partea Bisericii nu va preveni divorțul, a spus el, iar „noua metodă de determinare a nulității unei căsătorii nu poate să acopere bine toate cazurile”. „Adesea ruperea unei căsătorii nu are loc nici din motiv de imaturitate umană, nici din lipsa dorinței de căsătorie”, a spus el. Cardinalul a recunoscut viziunea Bisericii privitor la de ce divorțații recăsătoriți nu pot să primească Împărtășanie. „Rațiunea pentru aceasta este că credincioșii divorțați și recăsătoriți civil trăiesc obiectiv într-un continuu adulter și astfel în contradicție cu ceea ce este arătat simbolic în Euharistie – fidelitatea lui Cristos față de Biserica Sa”, a afirmat el. Dar, a continuat prelatul, „răspunde aceasta nedreptății situației celor afectați? Și este aceasta necesar din punct de vedere al teologiei Sacramentului? Pot oamenii care sunt percepuți a fi într-o stare de păcat mortal să simtă că sunt ai noștri în totalitate?”

Cardinalul Marx a afirmat că Episcopii germani au discutat amplu în ultimele luni problema pusă de cei ce au intrat într-o a doua căsătorie civilă în timp ce prima, sacramentală, este validă. Ca exemplu al acestei discuții s-a referit la „ziua de studiu” – ce a ajuns cunoscută drept „Conciliul din umbră” – organizată împreună cu Conferințele Episcopale din Elveția și Franța, unde printre altele s-a susținut și acceptarea actelor homosexuale. „Chiar dacă o reluare a relației ar fi posibilă – adesea nu este – persoana se găsește într-o dilemă morală obiectivă din care nu există o cale de ieșire morală teologic vorbind”, a mai spus Cardinalul în discursul său. „Sfatul să se abțină de la relații sexuale în noua relație pare nu doar nerealist multora, dar este și chestionabil dacă acțiunile sexuale pot să fie judecate independent de contextul trăit.” Cardinalul a mai pus la îndoială că actele sexuale din a doua uniune „pot fi fără excepție judecate ca adulter? Indiferent de o apreciere a situației concrete?”