Papa Francisc: Apropierea lui Isus față de păcătoși nu este un scandal ci un exemplu
04.05.2016, Vatican (Catholica) - Miercuri, 4 mai 2016, Papa Francisc a spus că parabola Bunului Păstor este un exemplu cheie al milostivirii lui Dumnezeu, deoarece reprezintă profunzimea preocupării lui Dumnezeu pentru a asigura că nimeni nu este pierdut. Parabola „reprezintă grija lui Isus față de păcătoși și milostivirea lui Dumnezeu care nu se resemnează să piardă pe nimeni”. Isus spune această parabolă „pentru a face să se înțeleagă că apropierea Sa față de păcătoși nu trebuie să scandalizeze, ci dimpotrivă să provoace în toți o reflecție serioasă despre modul în care trăim credința noastră”.
Papa Francisc le-a vorbit miilor de pelerini prezenți în Piața San Pietro pentru audiența sa generală. El și-a concentrat discursul pe parabola Bunului Păstor, în care Păstorul lasă cele 99 de oi din turma sa și pleacă să o caute pe cea care este pierdută. Învățătura pe care Isus vrea să ne-o dea este aceea că „nicio oaie nu poate să se piardă. Domnul nu se poate resemna cu faptul că și o singură persoană poate să se piardă. Acțiunea lui Dumnezeu este a celui care merge în căutarea fiilor pierduți pentru a face după aceea sărbătoare și a se bucura cu toți pentru regăsirea lor”.
„Este vorba despre o dorință de nestăpânit: nici măcar nouăzeci și nouă de oi nu pot să-l oprească pe păstor și să-l țină închis în staul. El ar putea să raționeze astfel: ‘Fac bilanțul: am nouăzeci și nouă de oi, am pierdut una, dar nu este o mare pierdere’. În schimb el merge să o caute pe aceea, pentru că fiecare este foarte importantă pentru el și aceea este cea mai nevoiașă, cea mai abandonată, cea mai respinsă; și el merge să o caute.” Papa Francisc a subliniat că milostivirea lui Dumnezeu față de păcătoși este stilul personal cu care acționează El, și „față de această milostivire El este în mod absolut fidel: nimic și nimeni nu va putea să îl abată de la voința Sa de mântuire”.
„Păstorul va fi găsit acolo unde este oaia pierdută. Deci Domnul trebuie căutat acolo unde vrea El să ne întâlnească, nu unde pretindem noi să îl găsim! În niciun alt mod nu se va putea reîntregi turma decât urmând calea trasată de milostivirea păstorului. În timp ce el caută oaia pierdută, le provoacă pe cele nouăzeci și nouă pentru să participe la reunificarea turmei. Așadar nu numai oaia purtată pe umeri, ci toată turma îl va urma pe păstor până la casa lui pentru a face sărbătoare cu ‘prietenii și vecinii’.”
„Ar trebui să reflectăm adesea asupra acestei parabole, pentru că în comunitatea creștină există mereu cineva care lipsește și a plecat lăsând locul gol. Uneori acest lucru este descurajant și ne face să credem că este o pierdere inevitabilă, o boală fără remediu… În viziunea lui Isus nu există oi pierdute definitiv, ci numai oi care trebuie regăsite. Aceasta trebuie să o înțelegem bine: pentru Dumnezeu nimeni nu este pierdut definitiv. Niciodată! Până în ultimul moment, Dumnezeu ne caută.”
„Perspectiva este în întregime dinamică, deschisă, stimulantă și creativă. Ne face să ieșim în căutare pentru a întreprinde un drum de fraternitate. Nicio distanță nu îl poate ține departe pe păstor; și nicio turmă nu poate renunța la un frate. A-l găsi pe cel care s-a pierdut este bucuria păstorului și a lui Dumnezeu, dar este și bucuria întregii turme! Noi toți suntem oi regăsite și adunate de milostivirea Domnului, chemați să adunăm împreună cu El întreaga turmă!”
