Polonia nu ar putea trăda niciodată învățătura Papei Wojtyla (II)
11.07.2016, Vatican (Catholica) - Ziua Mondială a Tineretului de la Cracovia este de acum iminentă. La sfârșitul lunii iulie Papa Francisc va fi în Polonia, mergând pe urmele Sfântului Papă Ioan Paul al II-lea. La 23 iunie a încredințat scrisorile de acreditare în mâinile Pontifului noul ambasador polonez pe lângă Sfântul Scaun, istoricul Janusz Kotański. Vatican Insider l-a intervievat, interviul fiind tradus de pr. Mihai Pătrașcu pentru ITRC.ro. Iată ultima parte a interviului.
– Luarea în primire a avut loc în ajunul Zilei Mondiale a Tineretului de la Cracovia: cum așteaptă și cum se pregătește Polonia pentru acest eveniment?
– Tema Zilei Mondiale a Tineretului a fost mereu prezentă în toate întâlnirile pe care le-am avut în Vatican. Am avut impresia că Sfântul Părinte așteaptă profund întâlnirea cu tinerii din toată lumea la Cracovia. Am putut să-l asigur că pregătirile sunt bine demarate și înaintează fără probleme. Amănuntele au fost discutate în timpul întâlnirilor de la Secretariatul de Stat. Am putut din nou să îi asigur pe interlocutorii mei cu privire la angajarea profesională a serviciilor poloneze responsabile de siguranța a circa un milion și jumătate de tineri pelerini, conform estimărilor. Toate chestiunile logistice au fost deja rezolvate și nu prevedem niciun tip de probleme referitoare la transport, masă și cazare ale participanților.
Ministerul afacerilor externe din Polonia a promovat deja de mult timp o inițiativă pentru eliberarea din partea țărilor din Europa și din lume a vizelor gratuite pentru pelerinii care merg în Polonia. Multe țări au primit în mod favorabil inițiativa. Cât privește primirea care va fi dată tinerilor pelerini în Polonia, nimeni nu ar trebui să aibă temeri în această privință. Ospitalitatea noastră va rămâne imprimată în amintirile tinerilor care vor veni din toată lumea. Polonia este o țară democratică, sigură, în curs de o dezvoltare foarte rapidă. O țară frumoasă și deschisă. Sunt convins că mulți dintre cei care vor vizita Polonia cu ocazia ZMT, se vor întoarce după aceea.
În sfârșit un aspect important: în Polonia credința este vie și fenomenul secularizării nu s-a manifestat într-o scară amplă. Religiozitatea noastră tradițională din timpurile primatului mileniului Stefan Wyszynski și a Papei Ioan Paul al II-lea a fost aprofundată și reînnoită. Sunt convins că pentru mulți creștini din Occident vizita în Polonia va fi o cufundare în apele vii ale credinței.
– Care este atitudinea Bisericii poloneze, îndeosebi Episcopi și cler, față de Papa Francisc?
– «Polonia semper fidelis!» – cu aceste cuvinte m-am adresat Sfântului Părinte Francisc la începutul întâlnirii. Conferința Episcopală din Polonia împreună cu Biserica din Polonia așteaptă cu bucurie și mare speranță sosirea ilustrului oaspete. Episcopii noștri se bazează pe faptul că această mare sărbătoare a Bisericii tinere să aducă rezultate spirituale optime. Credincioșii în parohii se roagă după intenția Sfântului Părinte și pentru reușita ZMT. Sunt sigur că atunci când, în timpul Sfintelor Liturghii se vor afla în fața cordialității calde a succesorului Sfântului Papă Ioan Paul al II-lea și al Papei Benedict al XVI-lea, care erau primiți în Polonia cu entuziasm, îl vor iubi și mai mult.
– Dvs sunteți un istoric, care a lucrat în arhive: amintirea împărtășită a trecutului precum și a suferințelor din trecut poate să devină ocazie pentru o reconciliere care să privească spre viitor? Poate exista riscul răzbunării?
– «Veți cunoaște adevărul și adevărul vă va elibera» – sunt cuvinte ale lui Cristos. Unul dintre cei mai importanți scriitori polonezi din secolul al XX-lea, Józef Mackiewicz, a scris: «Numai adevărul este interesant». Și avea dreptate! Faptul că amintirea suferințelor trăite poate să devină ocazia pentru reconciliere mărturisește în cel mai bun mod istoria relațiilor dintre Polonia și Germania după al doilea război mondial. Prin mâna naziștilor germani, în Polonia în anii 1939-1945, au murit milioane de cetățeni ai săi de origine ebraică, poloneză, ucraineană și bielorusă.
Patria noastră a avut cele mai mari pierderi dintre toate națiunile din Europa. Polonia, unică și în acest caz, a făcut față la două totalitarisme barbare: național-socialismul și comunismul. Nu am avut o singură familie care să nu fi pierdut pe unul dintre cei dragi în timpul războiului. În 1944, în timpul Insurecției de la Varșovia, capitala Poloniei a fost complet distrusă. Armata germană a ucis circa 150 de mii de locuitori civili ai săi. Sub carele armate erau trimiși la moarte femeile și copiii. A fost un fratricid monstruos, ar părea, imposibil de iertat. Însă în 1965, episcopatul din Polonia a trimis episcopatului din Germania o scrisoare în care erau conținute aceste cuvinte: «Iertăm și cerem iertare!» Pentru aceste cuvinte, primatul Wyszynski a fost catalogat de autoritățile comuniste ca un trădător. Rănile războiului erau încă deschise și se vindecau încet, dar cu toate acestea națiunea poloneză a ascultat de primatul său și a iertat! După aceea, au fost făcute importante gesturi din partea germanilor, cancelarul Willy Brandt a îngenuncheat pe locul unde înainte se ridica ghetoul din Varșovia a cărui urmă germanii au șters-o.
Astăzi germanii și polonezii sunt deja foarte înainte în procesul reconcilierii istorice și al iertării reciproce a greșelilor. Da, adevărul istoric poate și ar trebui să folosească pentru reconcilierea dintre națiuni. În Rusia Sovietică, încă înainte de 1939, și-au pierdut viața circa 200 de mii de polonezi. În timpul celui de-al doilea război mondial și după el au fost uciși și lăsați să moară de foame în Siberia circa un milion de cetățeni polonezi. Katyn, unde cu un proiectil în cap au fost uciși în 1940 prizonierii de război polonezi este aici numai un simbol tragic de genocid. Polonezii sunt o națiune cu suflet naturaliter christiana și știu să ierte. Dar vor să audă adevărul. Un genocid trebuie să fie numit genocid. În relațiile dintre națiuni este necesar adevărul. Fără el ne vom scufunda într-o mlaștină formată din repetarea urii.
