Schimb fratern în timpul întâlnirii Papei cu Episcopii polonezi

29.07.2016, Cracovia (Catholica) - O întâlnire afectuoasă și familială, „ca un tată care vorbește fiilor săi” – cu această imagine a sintetizat Arhiepiscopul Wojciech Polak, primat al Poloniei, în seara de 27 iulie 2016, la centrul media din Cracovia, întâlnirea Papei Francisc cu cei 130 de Episcopi polonezi, care a avut loc în aceeași după-amiază în Catedrala Sfinții Stanislav și Venceslau. O întâlnire care, din voința Pontifului însuși, s-a desfășurat cu ușile închise, fără camere de filmat, reportofoane și aparate fotografice, în manieră „informală”, tocmai pentru a avea libertatea deplină de a vorbi cu păstorii. „Nu a fost niciun secret, nici lucruri dramatice”, a clarificat pr. Lombardi, intervenind și el la centrul media. „Cea mai mare parte a întâlnirilor Papei cu Episcopii au loc așa: fără lumini sau camere de filmat care pot pune în umbră schimbul fratern”.

Acest caracter rezervat a contribuit la instaurarea unui „climat de seninătate și familiaritate” și a acelei parresia cerute dintotdeauna de Pontif, în virtutea căreia mulți prelați – conform surselor prezente la întâlnire – s-au simțit liberi să îndrepte și câteva reclamații Sfântului Părinte cu privire la unele pasaje din Amoris laetitia și pentru teme reieșite deja de la Sinodul din octombrie. „Papa a exprimat voința de a intra în dialog cu noi”, a precizat Arhiepiscopul Stanislaw Gądecki, președinte al Conferinței Episcopale Poloneze, al treilea participant la conferința de presă, citim în materialul publicat pe Ercis.ro, în traducerea pr. Mihai Pătrașcu, după Zenit.

Arhiepiscopul Gądecki a combătut diferitele interpretări ale mass-media conform cărora „Papa a venit aici în Polonia pentru a le reproșa ceva Episcopilor polonezi”. „Dimpotrivă, Papa a fost foarte empatic și călduros cu păstorii care îl ascultau, a încercat să răspundă la toate întrebările Episcopilor”. Temele tratate s-au situat de la secularizarea în Europa, în special în Occident, la mărturia milostivirii în situațiile concrete, de la viața parohială în raport cu mișcările și asociațiile la chestiunea refugiaților și cum să se dea un răspuns la această problematică folosind rațiunea și neuitând Evanghelia.

Papa Francisc, a afirmat Arhiepiscopul Gądecki, „nu a răspuns cu un discurs pregătit”, cu atât mai puțin a furnizat indicații „în stil intelectual”, ci „în mod simplu, dând exemple din viața sa de la Buenos Aires sau din întâlniri în pontificatul său”, a dat un răspuns „exhaustiv” la întrebările prelaților. „Încă o dată Sfântul Părinte mi-a deschis inima, rațiunea și urechile prin ceea ce a spus ca părinte și păstor”, a afirmat și Arhiepiscopul Wojciech Polak. „Nu a voit numai să arate reflecții din punct de vedere teoretic, ci a indicat o atitudine spirituală față de procesele aflate în desfășurare”. Cu privire la chestiunea spinoasă a refugiaților, Papa a îndemnat să se rezolve problema „acolo de unde pleacă migranții”, vindecând și plaga „dezechilibrului ecologic”, printre primele cauze ale migrațiilor. Trebuie adoptată „o atitudine diferită față de creație”.

Cu privire la secularizare, sau mai bine spus la „descreștinarea” unei Europe în care „Isus este eliminat din viața umană”, Papa Bergoglio a îndemnat să se ofere ca răspuns „apropierea de viața omului”, prin faptele de milostenie. „Omul îl exclude pe Cristos și Evanghelia dar continuă să caute ceva”, a spus Papa conform celor relatate de Mons. Polak. De aici încurajarea de a se interesa de tineri și mai ales de bătrâni și „a se vedea în ei înțelepciunea, bagajul de experiență a vieții și mai ales a se încerca să se creeze o relație, o punte între lumea tinerilor și lumea bătrânilor. Sfântul Părinte încearcă să ne apere de marginalizarea bătrânilor, într-o cultură în care sunt rebutați în anonimat”.

Printre teme a fost și „idolatria banului” și proprietățile materiale ale Bisericii, apoi cea a solidarității și a angajării concrete, realizarea în lumea de astăzi a milostivirii ca „arhitravă” și „prioritate” a Bisericii, urmând indicațiile din Dives in misericordia a Papei Ioan Paul al II-lea. Papa Bergoglio a citat și Evangelii gaudium a sa pentru a vorbi despre parohii care, a remarcat el, „nu sunt structuri demodate, ci sunt centrul vieții creștine”, care trebuie deci renovate „în mod adecvat” pentru a le face să devină un „centru în ieșire care să aibă un aspect misionar”.

Pontiful i-a amintit și pe cei doi Cardinali polonezi Zygmunt Zimowski, președinte al Consiliul Pontifical al pentru Pastorația Sănătății, decedat la 13 iulie la vârsta de 67 de ani, și Franciszek Macharski, Arhiepiscop emerit de Cracovia, pe care l-a vizitat în dimineața acelei zile în spitalul unde este internat pentru o boală gravă. La sosirea sa, Papa a fost primit de Arhiepiscopul de Cracovia, Cardinalul Stanisław Dziwisz, timp de decenii secretar particular al Papei Wojtyła, și de paroh, care i-a prezentat Capitlul. Un moment foarte intens a fost rugăciunea în tăcere a Sfântului Părinte în fața Capelei Sf. Stanislau, unde se află expuse și relicve ale Sf. Ioan Paul al II-lea, și vizita la Capelă pentru a venera Preasfântul Sacrament.

În timp ce Papa Francisc ieșea din catedrală, după o „fotografie colectivă foarte frumoasă” cu toți Episcopii, a explicat pr. Lombardi, Cardinalul Parolin a coborât în cripta Sf. Leonard, unde Karol Wojtyła a celebrat prima Liturghie și s-a întors ca Papă acolo în timpul unei călătorii în Polonia. „Secretarul de stat s-a rugat pentru toți răposații ale căror rămășițe pământești sunt păstrate în catedrală”, între aceștia președinți, artiști, eroi naționali.

Imagini