Papa Francisc: Dumnezeu vrea să facă din tineri un răspuns concret la suferințele omenirii
30.07.2016, Cracovia (Catholica) - Calea Crucii arată îmbrățișarea lui Cristos pentru toți cei care flămânzesc, suferă și mor – și imperativul pentru creștini de a face fapte de milostivire – le-a spus Papa Francisc tinerilor la Ziua Mondială a Tineretului din Cracovia, vineri, 29 iulie 2016. „Isus însuși a ales să se identifice cu acești frați ai noștri încercați de durere și de angoase, acceptând să parcurgă calea dureroasă spre calvar. Murind pe cruce, El se încredințează în mâinile Tatălui și ia asupra Sa și în Sine, cu iubire care se sacrifică pe sine, rănile fizice, morale și spirituale ale întregii omeniri”.
„Îmbrățișând lemnul crucii, Isus îmbrățișează goliciunea și foamea, setea și singurătatea, durerea și moartea bărbaților și femeilor din toate timpurile.” Pontiful s-a adresat miilor de tineri reuniți în Parcul Blonia din Cracovia, reflectând asupra întrebării: „Unde este Dumnezeu?” „Unde este Dumnezeu, dacă în lume există răul, dacă există oameni înfometați, însetați, fără casă, refugiați? Unde este Dumnezeu când persoane nevinovate mor din cauza violenței, a terorismului, a războaielor? Unde este Dumnezeu când boli necruțătoare rup legături de viață și de iubire? Sau când copiii sunt exploatați, umiliți și suferă și ei din cauza bolilor grave? Unde este Dumnezeu în fața neliniștii celor aflați în îndoială și a celor mâhniți în suflet?”
„Sunt întrebări pentru care nu sunt răspunsuri umane”, a spus Papa Francisc. „Putem doar să privim la Isus și să-l întrebăm pe El. Și răspunsul lui Isus este acesta: ‘Dumnezeu este în ei’, Isus este în ei, suferă în ei, profund identificat cu fiecare. El este așa de unit cu ei că formează într-un fel ‘un singur trup’.” Pontiful le-a vorbit tinerilor despre importanța faptelor de milostivire sufletească și trupească, spunând că ele ne deschid spre milostivirea lui Dumnezeu și ne ajută să apreciem faptul că „fără milostivire nu putem face nimic”. Acestea sunt singurele răspunsuri la rău, a subliniat Pontiful.
„În fața răului, a suferinței, a păcatului, unicul răspuns posibil pentru discipolul lui Isus este dăruirea de sine, chiar și a vieții, imitându-l pe Cristos; este atitudinea slujirii. Dacă cineva care se declară creștin nu trăiește pentru a sluji, nu-i slujește a trăi. Cu viața sa îl renegă pe Isus Cristos”, a declarat Papa. „Suntem chemați să-l slujim pe Isus răstignit în fiecare persoană marginalizată, să atingem trupul său binecuvântat în cel care este exclus, căruia îi este foame, îi este sete, este gol, închis, bolnav, șomer, persecutat, refugiat, migrant. Acolo îl găsim pe Dumnezeul nostru, acolo îl atingem pe Domnul.” Pontiful a atras atenția asupra faptului că credibilitatea creștinilor nu stă în idei ci „în primirea celui marginalizat care este rănit în trup și în primirea păcătosului care este rănit în suflet”.
„În seara aceasta, dragi tineri, Domnul vă reînnoiește invitația de a deveni protagoniști în slujire; vrea să facă din voi un răspuns concret la nevoile și la suferințele omenirii; vrea să fiți un semn al iubirii Sale milostive pentru timpul nostru! Pentru a îndeplini această misiune, El vă arată calea angajării personale și a jertfirii de voi înșivă: este Calea Crucii. Calea Crucii este calea fericirii de a-l urma pe Cristos până la capăt, în circumstanțele adesea dramatice ale trăirii zilnice; este calea care nu se teme de insuccese, marginalizări sau singurătăți, pentru că umple inima omului de plinătatea lui Isus. Calea crucii este calea vieții și a stilului lui Dumnezeu, pe care Isus ne face să o parcurgem și pe cărările unei societăți uneori dezbinate, nedrepte și corupte.”
„Calea Crucii nu este un obicei sado-masochist; Calea Crucii este singura care înfrânge păcatul, răul și moartea, pentru că ajunge în lumina radioasă a învierii lui Cristos, deschizând orizonturile vieții noi și depline. Este calea speranței și a viitorului. Cel care o parcurge cu generozitate și cu credință dăruiește speranță viitorului și omenirii. Cel care o parcurge cu generozitate și cu credință seamănă speranță. Și eu aș vrea ca voi să fiți semănători de speranță.”

