A fost inaugurat la Șimleu Silvaniei Memorialul Iuliu Maniu

06.02.2017, Șimleul Silvaniei (Catholica) - Sâmbătă, 5 februarie 2017, în centrul orașului Șimleu Silvaniei, a fost inaugurat un Memorial dedicat lui Iuliu Maniu, originar din această zonă, în chiar ziua comemorării morții marelui om de stat. Onoarea dezvelirii monumentului a revenit sculptorului sibian Nicu Mihoc și primarului orașului Șimleu Silvaniei, Septimiu Țurcaș, citim în materialul de pe EGCO.ro, preluat de pe Crisana.ro. Sculptorul Nicu Mihoc a descris auditoriului lucrarea. „Conceptul lucrării este o poveste a personajului și a faptelor lui Iuliu Maniu. Ideea a pornit de la un bust, dar mai apoi noi am propus un Memorial, pentru că ni se pare prea importantă personalitatea ca să fie doar un simplu bust, fără o scurtă istorisire.”
„Materialele pe care le-am folosit sunt: apa, piatra și bronzul. Toată construcția lucrării este în jurul personajului din mijloc, Iuliu Maniu, care este realizat din bronz și este așezat pe un jilț care subliniază statura lui de om de stat. Cât despre poziția mâinilor: mâna stângă strânsă înseamnă unitate, iar mâna dreaptă cu palma în jos înseamnă poziția liderului care conduce. Toată lucrarea stă pe un piedestal așezat în mijlocul unui luciu de apă care se revarsă peste conturul României Mari. Pe soleea care înconjoară conturul țării este un citat, un fragment din declarația de la 1918 a lui Iuliu Maniu.”
„Pe jilțul personajului este o cergă țărănească pe care sunt motive tradiționale din Moldova, Țara Românească și Transilvania, ceea ce subliniază, pe de-o parte, faptul că la obârșie Iuliu Maniu provenea din rândul țărănimii și a evoluat până la postura de om de stat, pe de altă parte subliniază unitatea celor trei Provincii românești”, a spus sculptorul. „Iuliu Maniu stă așezat pe un jilț din două motive: reprezentarea personajelor stând în picioare este de sorginte sovietică… și personajul stând pe un jilț reprezintă demnitatea lui de om de stat”, a completat el.
Evenimentele de sâmbătă au început la biserica greco-catolică Preasfânta Treime din Șimleu, unde s-a oficiat Sfânta Liturghie și un parastas pentru familia Maniu. Festivitățile de la Memorial au fost deschise de Corul „Dealul Țarinei”, format din consăteni de-ai lui Iuliu Maniu din Bădăcin, după care a urmat sfințirea monumentului de către preoții greco-catolici și un parastas pentru Iuliu Maniu oficiat de reprezentanții Bisericii Ortodoxe. Invitații au fost poftiți apoi la un simpozion unde au prezentat comunicări: dr. Marin Pop, care a prezentat documente inedite despre Iuliu Maniu și familia sa din arhiva CNSAS; dr. Ioan Boilă – „Iuliu Maniu așa cum l-am cunoscut”; și prof. Silviu Junjan – „Iuliu Maniu, luptător și artizan al unirii Ardealului cu România”.
Organizatorii evenimentului au fost Primăria Șimleu Silvaniei, parohia greco-catolică Bădăcin și CNIPT, în colaborare cu Muzeul de Istorie și Artă Zalău, Biblioteca Județeană Sălaj, Centrul de Cultură și Artă Sălaj, Direcția Județeană pentru Cultură și Patrimoniul Național Sălaj și Radio Maria. Același sculptor a realizat bustul lui Corneliu Coposu, amplasat acum trei ani în parcul central al orașului.
* * *
Iuliu Maniu, supranumit în epocă „Sfinxul de la Bădăcin”, s-a născut pe 8 ianuarie 1873. Urmând tradiția bărbătească a familiei, s-a înscris la Facultatea de Drept din Cluj, completându-și studiile cu un doctorat la Budapesta și Viena. Întors în Transilvania, a fost angajat ca jurisconsult al Mitropoliei de la Blaj, funcție în care a activat până în anul 1915. La doar 24 de ani, în 1897, a fost ales în conducerea națională a Partidului Național Român din Austro-Ungaria. După izbucnirea primului război mondial, considerat drept un agitator periculos de către autorități, a fost încorporat în armata austro-ungară și trimis întâi pe frontul rusesc apoi pe cel italian.
Prăbușirea Imperiului Austro-Ungar l-a surprins la Viena, unde a organizat o armată de soldați și ofițeri români – peste 50.000 la număr. Apogeul luptei sale de emancipare națională a fost atins la 1 decembrie 1918, când a fost proclamată Unirea Transilvaniei cu Regatul României. Între cele două războaie mondiale, Iuliu Maniu a intrat în prim-planul vieții politice românești. În 1926, Partidul Național Român al lui Maniu fuzionează cu Partidul Țărănesc al lui Ion Mihalache, constituind Partidul Național Țărănesc. Iuliu Maniu a fost președinte al partidului între anii 1926-1933 și 1937-1947, și de trei ori prim-ministru al României, între anii 1928 și 1933.
În anii celui de-al doilea război mondial a intrat în opoziție față de regimul lui Carol al II-lea și apoi al lui Ion Antonescu. După 23 august 1944, s-a opus cu înverșunare preluării puterii de către comuniști, fapt care îi va semna condamnarea la moarte. A fost arestat și judecat pentru „înaltă trădare”, fiind condamnat la închisoare pe viață în noiembrie 1947. În 5 februarie 1953, la 80 de ani, slăbit din cauza regimului de exterminare, a murit în închisoarea de la Sighetu-Marmației.



