Papa Francisc: O persoană transformată de Cristos nu poate fi coruptă
28.03.2018, Vatican (Catholica) - Triduumul pascal este cel mai important timp al anului pentru creștini, a spus Papa Francisc miercuri, 28 martie 2018, și a subliniat că aceia care se lasă cu adevărat transformați de învierea lui Isus, în timp ce sunt încă păcătoși, nu pot fi corupți. „Un creștin, dacă într-adevăr se lasă spălat de Cristos, dacă într-adevăr se lasă despuiat de omul vechi de către El pentru a umbla într-o viață nouă, deși rămâne păcătos – pentru că toți suntem păcătoși – nu mai poate să fie corupt, justificarea lui Isus ne salvează de corupție… nu mai poate trăi cu moartea în suflet și nici nu poate fi cauză de moarte”.
Papa Francisc a declarat că este „trist și dureros” să vadă „creștini prefăcuți”, „care spun ‘Isus a înviat’, ‘eu am fost justificat de Isus’, sunt în viața nouă, dar trăiesc o viață coruptă”. „Creștinul, repet, este păcătos – toți suntem păcătoși, eu sunt păcătos – dar avem siguranța că atunci când cerem iertare Domnul ne iartă. Cel corupt se preface că este o persoană onorabilă, dar la sfârșit în inima sa este putreziciune.” Sfântul Părinte le-a vorbit pelerinilor adunați pentru audiența sa generală săptămânală, în Piața San Pietro. El a dedicat cateheza sa Triduumului pascal, care „marchează etapele fundamentale ale credinței noastre și ale vocației noastre în lume”.
Pontiful a citat afirmația Sf. Paul din Scrisoarea a doua către Corinteni: „cele vechi au trecut, iată, au devenit noi”. Mai apoi, în Scrisoarea către Romani, Sf. Paul descrie transformarea de la Paște spunând că Cristos „a fost dat la moarte pentru fărădelegile noastre, dar a înviat pentru ca noi să fim justificați”. „Unicul, unicul care ne justifică, unicul care ne face să ne renaștem din nou este Isus Cristos. Nimeni altul. Și pentru aceasta nu trebuie să se plătească nimic, pentru că justificarea – a deveni drepți – este gratuită. Și aceasta este măreția iubirii lui Isus: dă viața gratuit pentru a ne face sfinți, pentru a ne reînnoi, pentru a ne ierta”.
Tocmai acesta este miezul Triduumului pascal, în care „comemorarea acestui eveniment fundamental devine celebrare plină de recunoștință și, în același timp, reînnoiește în cei botezați sensul noii lor condiții, pe care tot apostolul Paul o exprimă astfel: ‘dacă ați înviat împreună cu Cristos, căutați cele de sus… și nu la cele de pe pământ’. A privi sus, a privi orizontul, a lărgi orizonturile: aceasta este credința noastră, aceasta este justificarea noastră, aceasta este starea de har! De fapt, prin Botez am înviat cu Isus și am murit pentru lucruri și pentru logica lumii; suntem renăscuți ca niște creaturi noi: o realitate care cere să devină existență concretă zi de zi.”
„Aproapele, mai ales cel mai mic și cel mai suferind, devina fața concretă căreia să-i dăruim iubirea pe care Isus ne-a dăruit-o nouă. Și lumea devine spațiul vieții noastre noi de înviați. Noi am înviat cu Isus: în picioare, cu fruntea sus, și putem împărtăși umilirea celor care și astăzi, ca Isus, sunt în suferință, în goliciune, în necesitate, în singurătate, în moarte, pentru a deveni, grație Lui și cu El, instrumente de răscumpărare și de speranță, semne de viață și de înviere. În atâtea țări – aici în Italia precum și în patria mea – există obiceiul ca atunci când în ziua de Paște se aud clopotele, mamele și bunicile îi duc pe copii să-și spele ochii cu apă, cu apa vieții, ca semn pentru a putea vedea lucrurile lui Isus, lucrurile noi.”
„În acest Paște”, a îndemnat la final Papa Francisc, „să ne lăsăm spălat sufletul, spălați ochii sufletului, pentru a vedea lucrurile frumoase și a face lucruri frumoase. Și acest lucru este minunat! Aceasta este tocmai Învierea lui Isus după moartea Sa, care a fost prețul pentru a ne mântui pe noi toți. Iubiți frați și surori, să ne dispunem să trăim bine acest Triduum sfânt… pentru a fi tot mai profund inserați în misterul lui Cristos, mort și înviat pentru noi. Să ne însoțească în acest itinerar spiritual Fecioara Preasfântă, care l-a urmat pe Isus în pătimirea Sa – ea era acolo, privea, suferea… Era acolo și a primit în inima sa de Mamă bucuria imensă a învierii. Ea să ne dobândească harul de a fi implicați interior de celebrările din zilele următoare, pentru ca inima noastră și viața noastră să fie realmente transformate.”
