S-a deschis cauza de beatificare pentru pr. Pedro Arrupe SJ
13.07.2018, Roma (Catholica) - În Dieceza de Roma a fost inițiată cauza pentru beatificarea pr. Pedro Arrupe SJ, fost superior al Societății lui Isus (Ordinul Iezuit). Preotul a fost mentor o vreme al viitorului Papă Francisc, deschiderea cauzei fiind anunțată de actualul superior, pr. Arturo Sosa, la o întâlnire din Bilbao, Spania, cu 300 de iezuiți și asociați laici implicați în Asociația Internațională a Universităților Iezuite.
Născut în Spania, în 1907, Arrupe a fost superior general al Societății lui Isus între 1965 și 1983, conducând ordinul în contextul post-conciliar. În acea perioadă a fost în trei mandate succesive președintele Uniunii Superiorilor Generali, între 1967 și 1982. Conform biografului papal Austen Ivereigh, care a scris mult apreciata biografie a Papei Francisc „Marele reformator”, pr. Arrupe și pe atunci pr. Bergoglio „au avut o relație foarte bună și apropiată, iar Bergoglio îl vedea ca părinte spiritual, admirându-l enorm și fiind inspirat de el”. Pr. Arrupe l-a numit de fapt pe pr. Bergoglio ca provincial iezuit în Argentina în 1973.
Arrupe a intrat la iezuiți în 1927, după ce a studiat medicina. După ce ordinul a fost alungat din Spania, în 1932, a mers să studieze în Belgia, Olanda și SUA, ca parte a formării sale dinaintea hirotonirii. A devenit preot în 1936, după doi ani fiind trimis în Japonia ca misionar. A devenit maestru de novici la noviciatul iezuit din Japonia, locuind în Hiroshima pe când americanii au aruncat bomba atomică, pe 6 august 1945. Cu pregătirea sa în medicină, tânărul preot a transformat noviciatul în spital pentru răniți. În 1958 a devenit primul provincial pentru Japonia. În 1965 a fost ales superior general al iezuiților, cu șase luni înainte de încheierea Conciliului Vatican II.
După Conciliu, iezuiții, cel mai mare ordin religios din lume atunci, s-au reorientat spre o abordare dedicată mai puternic aspectului dreptății sociale, sub conducerea pr. Arrupe. Acesta a dat mai multe decrete, inclusiv „Misiunea noastră astăzi: slujirea credinței și promovarea dreptăți”, ce a devenit un document cheie pentru direcția Societății. Nu au lipsit reacțiile negative dinspre iezuiți, dar și diferende cu Papa Paul al VI-lea și alte figuri din Vatican și nu numai. În 1973, Papa Paul al VI-lea a emis un avertisment la adresa pr. Arrupe privitor la experimentele din sânul Societății lui Isus. După șase ani, Papa Ioan Paul al II-lea a acuzat conducerea iezuită de „provocarea de confuzie între creștini și de neliniște în Biserică și personal Papei”, criticând în special „tendințele secularizate” și „lipsa ortodoxiei în doctrină” în ordin. Arrupe a recunoscut problemele din ordin și a făcut eforturi să elimine preoții acuzați de deviații doctrinale.
După un atac de cord în 1981, pr. Arrupe s-a retras din funcția de superior general și a recomandat ca în locul său să fie iezuitul american Vincent O’Keefe. Papa Ioan Paul al II-lea a intervenit însă, numindu-i pe iezuiții Paola Dezza și Giuseppe Pittau în fruntea ordinului până la o nouă alegere. În fine, în 1983 a fost ales pr. Peter-Hans Kolvenbach. Pr. Arrupe a murit la 5 februarie 1991.

Numărul sfinților ridicați la cinstea altarelor este infim în raport cu numărul sfinților care au intrat în bucuria Domnului. Totuși, creșterea inflaționistă a numărului de canonizări este contraindicată. Foarte probabil, ea va genera scepticism și va duce la scăderea devoțiunii față de sfinți. Credinciosul obișnuit are nevoie de modele exemplare și excepționale.