Papa Francisc: Duhul Sfânt transformă cuvintele umane în „dinamită”
30.05.2019, Vatican (Catholica) - Duhul Sfânt dă putere, viață și dinamism evanghelizării, nu aptitudinile retorice, a spus Papa Francisc miercuri, 29 mai 2019. Potrivit Sf. Luca, a subliniat Pontiful, cuvintele oamenilor devin eficiente nu datorită retoricii, ci mulțumită Duhului Sfânt, „care are puterea de a curăța cuvântul, de a-l face aducător de viață”. Duhul Sfânt este cel care face Biblia să fie diferită de o istorie scrisă, a spus el în cadrul audienței generale de miercuri, din Piața San Pietro. Duhul Sfânt „dă o forță foarte mare, o forță diferită și ne ajută pentru ca acel cuvânt să fie sămânță de sfințenie, sămânță de viață, să fie eficace”.
„Când Duhul vizitează cuvintele umane, ele devine dinamice, ca ‘dinamita’, capabile deci să aprindă inimile și să explodeze schemele, rezistențele și zidurile de diviziune, deschizând căi noi și dilatând granițele poporului lui Dumnezeu”. După o serie de reflecții asupra rugăciunii Tatăl nostru, Papa Francisc începe acum o serie de cateheze despre Faptele Apostolilor. Această carte din Biblie, scrisă de Sf. evanghelist Luca, relatează ce s-a întâmplat după Învierea și Înălțarea lui Isus la cer, a explicat Papa. „Evanghelia se încheie cu Învierea și Înălțarea lui Isus, și conținutul narativ din Faptele Apostolilor pornește tocmai de aici, de la supraabundența vieții Celui Înviat transfuzată în Biserica Sa”.
Cartea Faptelor Apostolilor „ne vorbește despre călătoria Evangheliei în lume și ne arată unirea minunată între Cuvântul lui Dumnezeu și Duhul Sfânt, care inaugurează timpul evanghelizării”. Papa a reflectat asupra „promisiunii Tatălui” comunicată apostolilor de Isus: „veți fi botezați în Duhul Sfânt” (Fapte 1,5). „Botezul în Duhul Sfânt este experiența care ne permite să intrăm într-o comuniune personală cu Dumnezeu și să participăm la voința Sa mântuitoare universală”, dobândind astfel capacitatea de a vorbi „nu numai ca oameni, ci ca fii ai lui Dumnezeu”, de a rosti „un cuvânt limpede, liber, eficace, plin de iubire față de Cristos și față de frați”.
„Totul este dat gratuit și la timpul său. Domnul dă totul gratuit. Mântuirea nu se cumpără, nu se plătește: este un dar gratuit… Cel Înviat îi invită pe ai Săi să nu trăiască prezentul cu neliniște, ci să facă alianță cu timpul, să știe să aștepte depănarea unei istorii sacre care nu s-a întrerupt ci înaintează, merge mereu înainte; să știe să aștepte ‘pașii’ lui Dumnezeu, Stăpânul timpului și al spațiului. Cel Înviat îi invită pe ai Săi să nu ‘fabrice’ de la sine misiunea, ci să aștepte ca Tatăl să dinamizeze inimile lor cu Duhul Său, pentru a se putea implica într-o mărturie misionară capabilă să se iradieze de la Ierusalim în Samaria și să treacă de granițele Israelului pentru a ajunge la periferiile lumii”.
Apostolii trăiesc împreună această așteptare, ca familie a Domnului. „Și cum așteaptă ei forța, dýnamis a lui Dumnezeu? Rugându-se cu perseverență, ca și cum nu ar fi mulți ci unul singur. Rugându-se în unitate și cu perseverență. De fapt, cu rugăciunea se învinge singurătatea, ispita, suspiciunea și se deschide inima la comuniune. Prezența femeilor și a Mariei, Mama lui Isus, intensifică această experiență: ele au învățat cele dintâi de la Învățătorul să mărturisească fidelitatea iubirii și forța comuniunii care învinge orice teamă. Să cerem și noi Domnului răbdarea de a aștepta pașii Săi, de a nu dori ‘să fabricăm’ noi lucrarea Sa și să rămânem docili rugându-ne, invocându-l pe Duhul și cultivând arta comuniunii ecleziale”.
