Papa cere folosirea latinei la Liturghiile internaţionale
13.03.2007, Vatican (Catholica) - Noua enciclică a Papei Benedict „Sacramentum Caritatis” încurajează folosirea limbii latine pentru Liturghiile internaţionale. „Mă gândesc în special la celebrările de la întâlnirile internaţionale, care în aceste vremuri au loc tot mai frecvent. Trebuie profitat cât mai mult de aceste ocazii.” Papa recomandă: „Pentru a exprima mai clar unitatea şi universalitatea Bisericii, doresc să susţin propunerea făcută de Sinodul Episcopilor, în armonie cu îndrumările Conciliului Vatican II, ca, cu excepţia lecturilor, predicii şi rugăciunii credincioşilor, astfel de Liturghii să fie celebrate în limba latină.”
Pontiful a mai sugerat ca „cele mai cunoscute rugăciuni din tradiţia Bisericii să fie recitate în latină şi, dacă este posibil, să se interpreteze selecţii din cântece gregoriene”. Şi apoi adaugă: „Vorbind mai general, cer ca viitorii preoţi, din perioada lor de seminar, să primească pregătirea necesară pentru a înţelege şi celebra Liturghia în latină şi pentru a putea folosi texte latine şi cânta după stilul gregorian; să nu uităm că şi credincioşii trebuie învăţaţi să recite rugăciunile comune în limba latină şi să cânte părţi din Liturghie după stilul gregorian”. Cererile Papei Benedict se bazează pe una dintre cele 50 de propuneri făcute de Episcopii care au participat la Sinodul despre Euharistie din octombrie 2005.
La prezentarea documentului în faţa jurnaliştilor, Cardinalul Angelo Scola, Patriarh de Veneţia, a răspuns la întrebarea despre un posibil document papal legat de Misalul Papei Pius al V-lea. Prelatul, care a fost relator al Adunării Sinodale, a spus că nu are informaţie despre un astfel de document şi a adăugat că folosirea acelui Misal nu trebuie să devină o sursă de diviziune în Biserică. Cardinalul a explicat: „Ar fi o contradicţie de termeni dacă un act liturgic devine începutul unei diviziuni în Biserică. Ceea ce Sinodul a spus despre întoarcerea la latină şi la cântul gregorian este explicat clar şi poate să contribuie la vindecarea posibilelor neînţelegeri sau probleme.”
Cardinalul s-a referit la experienţa proprie, în Patriarhia de Veneţia existând de mulţi ani posibilitatea „de a celebra Liturghia de duminică în latină, cu o permisiune specială obţinută. Şi totul are loc cu cea mai mare corectitudine şi cu enorm respect, şi nu există tensiuni între cler şi popor.” Prelatul a continuat: „În istoria folosirii riturilor Bisericii nu s-a întâmplat niciodată ca introducerea unui nou rit să coincidă cu abolirea celor anterior. […] Reforma liturgică a Conciliului Vatican II, însemnând schimbarea foarte radicală de la limba latină la limba naţională, precum şi introducerea noului rit, are nevoie de decenii pentru stabilizare.”
