SRUC Iași 2022: Prima zi, la Seminarul Mare
19.01.2022, Iași (Catholica) - Marți, 18 ianuarie 2022, a început și în Iași, ca și în întreaga emisferă nordică creștină a lunii, săptămâna de rugăciune pentru unitatea creștinilor. Primul moment de rugăciune a avut loc la ora 17.00 în capela Seminarului Mare din Iași, fiind prezidat de PS Iosif Păuleț, Episcopul Diecezei Romano-Catolice de Iași. Un astfel de moment poate părea ca o picătură de apă într-un ocean, însă este un semn pe care ni-l dă Dumnezeu că unitatea pe care o implorăm este lucrarea Duhului, iar primul lucru ce trebuie să fie cerut nu este o minune peste noapte, ci împlinirea voinței lui Dumnezeu, așa cum ne-am rugat împreună în rugăciunea Tatăl nostru.
Momentul de rugăciune a început sub semnul stelei de la Betleem ce i-a călăuzit pe magi, pentru ca steaua ce l-a arătat pe Cuvântul întrupat să ne conducă și pe noi, asemenea magilor, din toate colțurile pământului către unicul Cristos. Iar acest Cristos ne vorbește, tocmai de aceea în cadrul acestei celebrări speciale am ascultat Cuvântul lui Dumnezeu care ne vorbește tuturor. Lecturile au fost luate din Cartea profetului Zaharia, Scrisoarea a doua a sfântului apostol Paul către Timotei și din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan. Iar tălmăcirea acestui cuvânt ne-a fost oferită de pr. Iosif Antili, responsabil al Oficiului pentru Ecumenism în Dieceza Romano-Catolică de Iași.
Profetul Zaharia, ne spunea părintele în cuvântul de învățătură, în încercarea lui de a-i aduna pe iudei spre restaurarea templului și a cultului, ne oferă perspectiva pe care trebuie să o dobândim în restaurarea unității creștinilor. Este vorba despre o atitudine fermă de deschidere în fața Duhului care suflă unde vrea și care realizează planurile Domnului. Nu noi suntem cei care reușim refacerea unității, ci Duhul Domnului, iar noi trebuie să ne conformăm acestui Duh. Această conformare trebuie să comporte concretețe: să recunoaștem că „păcatul separării” stă în greșelile noastre, în răutatea cu care îl privim pe celălalt; să știm să privim în „grădina vecinului” și să recunoaștem semințele pe care Duhul le sădește în curtea fraților noștri creștini necatolici. Dacă am înțelege unitatea nu ca pe o sferă uniformă, ci ca un poliedru alcătuit din laturi diferite, am putea vedea că Dumnezeu ne cheamă pe toți la ieslea întrupării Sale cu frumusețea diversității de daruri. Așadar, dacă vrem să lucrăm alături de Duhul la refacerea unității înseamnă să începem să învățăm să îl privim pe celălalt și să apreciem lucrarea Duhului Sfânt în toți.
Am continuat rugăciunea spre comuniune, mai ales prin recitarea Crezului niceno-constantinopolitan și a rugăciunii Tatăl nostru. Înainte de binecuvântarea finală, PS Iosif Păuleț ne-a oferit un îndemn: lucrarea unității nu se poate opri aici, ci această rugăciune trebuie să continue neîncetat. Să învățăm de la Duhul și să ne rugăm să se facă voința Tatălui. (Ciprian Fechetă pentru Ercis.ro)
