Cardinalul Parolin spune că reforma curială s-ar putea să nu se fi încheiat
12.04.2022, Vatican (Catholica) - Publicarea noii Constituții a Vaticanului nu reprezintă neapărat sfârșitul reformei curiale, iar noi funcții ar putea fi adăugate ulterior, a declarat secretarul de stat al Vaticanului. Într-un interviu recent acordat în exclusivitate pentru CNA, Cardinalul Pietro Parolin a vorbit despre reforma Curiei Romane și despre rolul secretariatului de stat după publicarea documentului „Praedicate evangelium”. De asemenea, a discutat despre lipsa actuală de personal diplomatic al Sfântului Scaun. În prima parte a interviului de o oră, a abordat eforturile Vaticanului de a pune capăt războiului din Ucraina. În 2014, Cardinalul Parolin a vorbit despre posibilitatea de a crea un birou pentru medieri pontificale în cadrul Secretariatului de Stat al Vaticanului. Biroul ar fi avut sarcina de a supraveghea eforturile Sfântului Scaun de mediere a conflictelor.
Sfântul Scaun a propus să acționeze ca mediator între Rusia și Ucraina. De asemenea, a încercat să medieze în Venezuela, a sprijinit procesul de pace din Columbia și a servit ca mediator în discuțiile dintre Cuba și Statele Unite pentru restabilirea legăturilor diplomatice. Dar această activitate de mediere nu a dus la crearea unui birou specific, așa cum a cerut Cardinalul Parolin. Pentru secretarul de stat din Vatican, totuși, „nu este sigur că reforma Curiei va pune capăt ideii unui birou pentru medieri pontificale. Curia este un organism viu. Merge mai departe, evident, urmând întotdeauna indicațiile date de Papă. Dar câte institute și entități s-au adăugat întotdeauna după fiecare reformă?” Șeful diplomației vaticane a subliniat că „problema fundamentală” este reprezentată de resurse. „Este nevoie de resurse umane și de resurse economice”, a spus el. „Un astfel de birou ar implica o investiție masivă, deoarece medierea nu înseamnă doar gesturi, ci un angajament aprig de studiu. Și este nevoie de timp, de disponibilitate, de mijloace.”
Biroul nu a fost creat, înainte de toate, „din cauza acestei dificultăți de a găsi resurse. La urma urmei, suntem o realitate mică, ce se confruntă cu probleme enorme și încercăm să facem acest lucru cu forțele pe care le avem la dispoziție”, a spus Cardinalul italian în vârstă de 67 de ani. Ca membru al Consiliului Cardinalilor Consilieri al Papei, prelatul a contribuit la elaborarea noii constituții a Vaticanului, care descrie secretariatul de stat ca fiind „secretariatul papal”. Secretariatul de stat este acum împărțit în trei secțiuni. Există un subsecretar pentru relațiile cu statele, dedicat doar sectorului multilateral, iar secretariatul și-a pierdut autonomia financiară. Care este, așadar, viitorul secretariatului de stat? „Din câte am înțeles”, a spus el, „Papa Paul al VI-lea a rezolvat problema coordonării într-o manieră de sus în jos, stabilind ca totul să treacă prin secretariatul de stat. Astăzi, acesta nu mai este punctul de vedere. Cu siguranță, secretariatul de stat își vede diminuate unele dintre puteri, dar va continua să își îndeplinească sarcina de ajutor direct dat Papei în exercitarea ministerului petrin. La urma urmei, secretariatul de stat depinde direct de Papă.”
Printre diferitele crize care trebuie abordate se numără lipsa personalului diplomatic al Vaticanului. În prezent, există 14 Nunțiaturi vacante în întreaga lume, dintre care unele sunt deosebit de importante, cum ar fi Venezuela, Uniunea Europeană și Iordania. „Criza este mai generală”, a spus Cardinalul Parolin. „Este o criză care privește vocațiile preoțești și religioase, un bazin din care a fost extras și personalul pentru diplomația Sfântului Scaun. La acest nivel, se poate observa că în fiecare an este o provocare să se găsească noi candidați pentru Academia Ecleziastică [instituția care pregătește preoți pentru a servi în corpul diplomatic].” În orice caz, pentru Cardinalul Parolin, diplomația Sfântului Scaun „are sensul de căutare a păcii, dincolo de interesele particulare”. „Nu există interese economice”, a explicat el. „Nu există interese militare și nu există interese politice.” A adăugat că Sfântul Scaun a încercat „să fie prezent în baza Evangheliei și a tradiției Bisericii, pentru că Sfântul Scaun a fost prezent în comunitatea internațională practic de la început”. „Încercăm să fim prezenți în situații de suferință și încercăm să ajutăm la rezolvarea suferințelor legate de conflicte, opoziții sau ciocniri de orice fel”, a spus el.
