Bernard Sesé: Viaţa sfintei Tereza din Avila
20.09.2006, Iaşi (Catholica) - Editura Sapientia a Institutului Teologic Romano-Catolic din Iaşi anunţă apariţia cărţii „Viaţa sfintei Tereza din Avila”, scrisă de Bernard Sesé şi tradusă în limba română de Mala Bărbulescu. Cartea este publicată în colecţia „Vieţile sfinţilor”, cu nr. 9, apare în format 14×20 cm., conţine 142 de pagini şi poate fi procurată de la toate librăriile catolice din ţară la preţul de 9 RON.
„Această carte, a cărei ediţie a II-a a apărut recent în limba franceză (1991, 2004), este un ghid esenţial pentru cititorul secolului al XXI-lea, care vrea să se familiarizeze cu personalitatea şi scrierile Sfintei spaniole (1515-1582)”, scrie în prezentarea volumului Maica Éliane o.c.d., de la Schitul Sfânta Cruce din Stânceni. „Autorul cărţii, excelent cunoscător al contextului istoric, este el însuşi un mare iubitor al spiritualităţii carmelitane. El ne conduce cu multă pricepere şi siguranţă spre secretul vieţii Terezei, adică în Domnul, absolut pe care ea îl caută încă din copilărie, Prietenul de care se simte iubită. Autorul ne prezintă personalitatea acestei carmelite excepţionale, care a fost prima femeie numită Doctor al Bisericii, în 1970, şi pasionanta aventură a fundaţiilor sale. Opera sa scrisă, genială, care trasează experienţa în plan uman şi divin, face din Tereza din Avila un maestru spiritual pentru vremurile noastre. Ea ne istoriseşte întâlnirea cu Dumnezeu cel viu pe calea rugăciunii, pe calea după evanghelie.”
„Capitolul final, care ne prezintă scrierile sale, este o invitaţie de a intra într-un contact viu cu gândirea sa, de a primi toată lumina ce o emană, mesajul pe care îl transmite oamenilor de azi, mesaj ce nu va trece, precum Evangheliile din care se inspiră. Carisma spirituală specifică acestei sfinte nu este alta decât aceea a rugăciunii creştine, dar ea, întărită de experienţa lui Cristos în umanitatea şi divinitatea sa, face din doctrina spirituală a sfintei Tereza a lui Isus o interpretare originală a creştinismului.”
„De aproape zece ani, câteva carmelite au venit în România pentru a fonda `un porumbar al Doamnei Noastre`, cum îi plăcea sfintei Tereza să spună, împinse de pasiunea pentru unitatea creştinilor, care o anima pe `La Madre` în vremea războaielor religioase din secolul al XVI-lea. România, pământ unde se îmbină influenţe latine şi slave, este prin excelenţă o punte posibilă între Orient şi Occident. Prima ţara ortodoxă care l-a primit pe Papa Ioan Paul al II-lea, `grădina Maicii Domnului`, unde înfloresc numeroase mănăstiri, a ştiut să primească fiice ale sfintei Tereza pe o înaltă culme a Carpaţilor Orientali. Ele duc acolo o viaţă ascunsă în Cristos în mijlocul lumii, o viaţă de rugăciune, care este, mai ales, comuniunea cu misterul trinitar, arhetip al unităţii, `ca toţi să fie una, pentru ca lumea să creadă`.”
