Papa Benedict s-a rugat patroanei Bavariei

09.09.2006, Munchen (Catholica) - După o scurtă vizită la Seminarul Georgianum din München, Papa Benedict a sosit în piaţa centrală a oraşului pentru a se întâlni cu mulţimea de bavarezi. Oraşul unde Ratzinger a servit odată ca Arhiepiscop a fost astăzi însorit, dar a bătut un vânt puternic. Observatorii notează zâmbetul larg de pe faţa Papei Benedict, datorat atât întoarcerii pe plaiurile natale, cât şi căldurii cu care a fost primit.

După salutul ministrului-preşedinte Edmund Stoiber şi al Cardinalului Friedrich Wetter, care i-a urmat lui Ratzinger ca Arhiepiscop de München şi Freising, Pontiful s-a adresat mulţimii subliniind importanţa pe care Mariensäule (Coloanei Mariei) o are pentru viaţa sa. „Este pentru mine un motiv de deosebită emoţie faptul de a mă afla din nou în această foarte frumoasă piaţă, la picioarele Mariensäule – un loc care a fost deja, cu alte două ocazii, martorul unor cotituri decisive în viaţa mea. Aici, în urmă cu aproape 30 de ani, credincioşii m-au primit cu căldură şi bucurie ca noul lor Arhiepiscop: am început atunci slujirea mea cu o rugăciune către Maica Domnului. Aici, cinci ani mai târziu, fiind chemat de Papă la Roma, mi-am luat rămas bun de la Dieceza mea, adresând încă o dată o rugăciune către Patroana Bavariei, pentru a încredinţa ocrotirii sale oraşul „meu” şi patria mea. Aici mă găsesc din nou – de data aceasta ca succesor al Sfântului Petru.”

Papa i-a salutat pe Stoiber, pe Wetter, pe cancelarul Angela Merkel, precum şi pe ceilalţi lideri şi oficialităţi prezente. I-a salutat de asemenea pe numeroşii preoţi ai Arhidiecezei, veniţi în Marienplatz. Apoi adresându-se mulţimii a spus: „Vă salut cu mare afecţiune pe voi toţi, dragi compatrioţi şi prieteni, veniţi în această piaţă pentru a da mărturie de simpatia pe care mi-o purtaţi! Vă mulţumesc pentru primirea călduroasă, cu un gând special către toţi cei care au colaborat la pregătirea acestei întâlniri şi a întregii mele călătorii!” Papa i-a asigurat în continuare pe bavarezi, care odată au fost parte a turmei sale arhidiecezane, că este alături de ei şi acum, când este Păstorul Bisericii Universale. Sfântul Părinte a explicat rolul pe care Sfântul Corbinian l-a jucat în viaţa sa. „Din legenda sa m-a fascinat încă din copilărie istoria potrivit căreia un urs ar fi sfârtecat animalul de călătorie al sfântului, când acesta se găsea în drum spre Roma. Ca pedeapsă, povesteşte legenda, sfântul a încărcat pe spinarea ursului desaga purtată înainte de cal. Ursul a trebuit astfel să o transporte, trecând peste Alpi, până la Roma şi numai acolo sfântul l-a lăsat liber să plece.”

„În 1977, pus în faţa dificilei alegeri de a accepta sau nu numirea de Arhiepiscop de München şi Freising, care m-ar fi smuls de la iubita mea activitate universitară, acest urs care poartă povara mi-a amintit interpretarea pe care Sfântul Augustin o dă versetelor 22 şi 23 ale Psalmului 73.” „Eram fără minte şi nu înţelegeam, în faţa ta stăteam ca un dobitoc. Dar eu sunt pururea cu tine”, sunt versetele conform Bibliei Ortodoxe. Papa, asemenea lui Augustin, a văzut în cuvântul „dobitoc” o referire la animalele de povară folosite de ţărani pentru a lucra pământul, indirect o referire la greutatea slujirii episcopale. Papa Benedict a amintit apoi cum, tot ca Augustin, a părăsit o carieră de studiu pentru a lua pe umeri greutatea episcopatului, dar a găsit lumina şi mângâiere în imaginea „animalului de povară”: „aşa cum animalul de tras este cel mai aproape de ţăran, şi, sub conducerea lui, îndeplineşte pentru el munca grea ce îi este încredinţată, la fel Episcopul, în umila sa slujire, este foarte aproape de Dumnezeu, pentru că desfăşoară un serviciu important pentru Împărăţia Sa”.

„Pe fundalul acestui gând al Episcopului din Hipona, ursul Sfântului Corbinian mă încurajează mereu să îndeplinesc serviciul meu cu bucurie şi încredere – în urmă cu treizeci de ani ca şi acum în noua mea însărcinare – spunând zi de zi `da` din partea mea lui Dumnezeu. Am devenit pentru Tine ca un animal de povară, dar tocmai astfel `eu sunt mereu cu tine` (Psalmul 73,23). Ursul Sfântului Corbinian, la Roma, a fost lăsat liber. În cazul meu, `Stăpânul` a decis în mod diferit. Mă găsesc, deci, din nou la picioarele Mariensäule pentru a implora mijlocirea şi binecuvântarea Maicii Domnului, de data aceasta nu numai pentru oraşul München şi pentru Bavaria, ci şi pentru Biserica universală şi pentru toţi oamenii de bunăvoinţă.”

După o cântare a Corului Catedralei din München, Sfântul Părinte a rostit o rugăciune mariană.