300 de ani de existență a parohiei romano-catolice Bocșa Montană
22.07.2023, Timișoara (Catholica) - Situat pe cursul râului Bârzava, într-o zonă muntoasă, nucleul din care s-a format actualul oraș Bocșa a fost locuit încă din antichitate. Cursul istoriei a făcut ca întemeietorii actualei comunități romano-catolice din acest oraș să sosească pe aceste meleaguri încă la începutul secolului al XVIII-lea, ei fiind familii de coloniști germani din provinciile Austriei, dar și din Boemia și Moravia. Oameni credincioși fiind, nu cu mult după așezarea la casele lor, în anul 1723 au întemeiat și parohia romano-catolică. Conform șematismului diecezan, edițiile publicate în anii 1900 și 1948, prima biserică a comunității a fost construită tot în 1723, adică acum 300 de ani. Ea a fost dedicată Sfântului Florian, ulterior ea fiind sfințită cu prilejul sărbătorii Neprihănită Zămislire a Sfintei Fecioare Maria. Această primă biserică a fost grav avariată în timpul năvălirii turcilor în 1738, astfel că parohia a fost reorganizată în 1747, iar biserica a fost reparată și reconstruită de mai multe ori, printre altele în 1747, 1768 și 1800. Din jurnalul călugărilor iezuiți din Timișoara reiese că în anul 1727 (probabil deja din 1723) Philipp Johann Bettendorf Valentiniani era preot paroh în Bocșa.
Cu ocazia tricentenarului, sâmbătă, 22 iulie a.c., începând cu ora 10.00, Excelența Sa Iosif Csaba Pál, Episcop diecezan, a celebrat o Sf. Liturghie în biserica parohială din Bocșa. Au concelebrat: pr. Nicolae Tutaș, protopop greco-catolic de Reșița, pr. Cristinel Balan, paroh de Lovrin, pr. Augustin Bărbuț OC, paroh de Oravița, pr. Francisc Lisi, diacon în parohia Lugoj. La începutul Sfintei Liturghii, Episcopul diecezan, confrații în preoție, primarul Patriciu Mirel Pascu, viceprimarul Perian Sorin, consilierii, Erwin Josef Țigla, președintele Forumului German din Banatul Montan, invitații din Graz, Austria și toți cei prezenți au fost salutați de către pr. Emil Alin Irimiciuc, parohul acestei comunități. „Este un moment de recunoștință. Timp de trei sute de ani câte au putut să se întâmple, și totuși comunitatea a rezistat, este prezentă, iar Dumnezeu este prezent în mijlocul comunității și îi mulțumim pentru aceasta. Pentru El nu este important cât de mare este comunitatea. Pentru El fiecare om este o valoare absolută. Comunitatea din Bocșa, acest popor a lui Dumnezeu a reușit să trăiască în credință toți acești 300 de ani”, a menționat în cuvântul său introductiv Episcopul diecezan.
În omilia sa rostită în limbile germană, maghiară și română, Păstorul Diecezei de Timișoara a spus: „Trei sute de ani în viața unei comunități… prin câte au trecut oamenii, prin bine și prin rău, și la fel a trecut și această comunitate! Câte haruri au fost transmise și în acest lăcaș de cult! Acum suntem aici, ca să îi mulțumim Bunului Dumnezeu pentru acești trei sute de ani, pentru tot ceea ce a fost frumos, pentru tot, ceea ce a reprezentat viață. În Evanghelia citită mai înainte s-au evidențiat două lucruri: unul este faptul, că drojdia rea trebuie eliminată, iar celălalt este faptul că neghina trebuie să rămână până la seceriș împreună cu grâul cel bun. Drojdia în general înseamnă învățătură, idei, gândire, mod de a gândi, care fermentează, modelează viața omului. Și dacă este o învățătură greșită, o idee rea, ea trebuie îndreptată. Și părinții trebuie să aibă mare grijă în educația copiilor, pentru că există și multe influențe rele. Pe de altă parte, când am venit la Dumnezeu cu păcatele noastre, El nu ne-a respins, ne-a primit cu milă, cu iertare, ne-a dat o nouă șansă, ori de câte ori am venit la El. El ne-a învățat să iertăm, ori de câte ori este nevoie. Grâul cel bun este împreună cu neghina și în biserică, și în comunitățile noastre. Este foarte ușor să îi judecăm și să eliminăm anumiți oameni, adică să scoatem neghina. Numai că prin aceasta putem scoate și grâul cel bun, ceea ce poate în acel moment încă nu se vede.”
La sfârșitul Sf. Liturghii, pr. Emil Alin Irimiciuc a mulțumit comunității, tuturor celor care s-au implicat și au contribuit la organizarea acestui jubileu. După cum a menționat părintele paroh, sunt mulți care nu mai aparțin acestei comunități, au plecat din Bocșa, dar aici au fost botezați, aici au primit în dar credința. Totodată cuvinte de mulțumire a adresat parohul și membrilor Forumului Democrat German din Reșița, dar și din Bocșa, precum și membrilor Asociației Vincențienilor din Graz, Austria, partener al vincențienilor din Bocșa, cu sprijinul colegilor austrieci reușind să organizeze tabere pentru copii și multe acțiuni caritative. În continuare, Erwin Josef Țigla a făcut o scurtă prezentare istorică a localității și a comunității romano-catolice din Bocșa: „Este una dintre cele mai vechi parohii și biserici existente din Dieceza de Timișoara, este o parohie vie prin oamenii care sunt angrenați în a-l sluji pe Bunul Păstor, aici sau în celelalte filiale ale parohiei”, a subliniat el, amintind și faptul că jubileul de 300 de ani a fost marcat și prin lansarea unui plic filatelic ocazional, respectiv o ștampilă filatelică ocazională. „Întreaga corespondență care a plecat ieri din Bocșa, poartă această ștampilă”, a spus Țigla.
În cuvântarea sa, primarul Patriciu Mirel Pascu, a transmis și salutul Preasfințitului Lucian Mic, Episcop ortodox al Caransebeșului, și în numele primăriei i-a înmânat pr. Irimiciuc o plachetă – distincție aniversară. Festivitatea s-a încheiat cu o prezentare de carte. Volumul, intitulat „Biserica romano-catolică Bocșa Montană la tricentenar 1723-2023”, a fost redactat și editat de profesorul Mihai Vișan și de bibliotecara Gabriela Șerban, care, împreună cu pr. Irimiciuc și cu primarul au participat și la prezentarea acestuia. Cadrul muzical al Sfintei Liturghii a fost asigurat de corul parohial. Oaspeții au primit în dar câte o pictură realizată de artistul plastic local Nik Potocean, reprezentând exteriorul, dar și altarul bisericii din Bocșa. Sfânta Liturghie a fost transmisă online atât pe pagina de Facebook a parohiei, cât și pe cea a Episcopiei, fiind proiectată și pe un ecran în piațeta din fața bisericii. Programul cultural a continuat după Sf. Liturghie în fața bisericii, constând din dansuri pregătite de ansamblul Enzian al Forumului Democrat al Germanilor din Banatul Montan/Reșița, grupele de adulți și de copii, conduse de Marianne și Nelu Florea. A cântat fanfara din Anina-Steierdorf condusă de Miti Omescu. (Biroul de presă al Episcopiei de Timișoara)
