Papa Francisc: „Dezarmați comunicarea” pentru a promova speranța și unitatea

24.01.2025, Vatican (Catholica) - Într-o lume „caracterizată de dezinformare și polarizare, în care câteva centre de putere controlează un val fără precedent de date și informații”, este tot mai urgent, scrie Papa Francisc, „să dezarmăm comunicarea” și să o purificăm de agresiune. În mesajul său publicat cu ocazia celei de-a 59-a Zile Mondiale a Comunicațiilor Sociale, Sfântul Părinte constată că „prea adesea astăzi, comunicarea nu generează speranță, ci teamă și disperare, prejudecăți și resentimente, fanatism și chiar ură”. Regretând faptul că, adesea, comunicarea simplifică realitatea pentru a provoca reacții instinctive, folosind cuvintele ca arme și răspândind informații false sau distorsionate, el avertizează că astfel de practici creează dezbinare și împiedică posibilitatea de a construi o speranță autentică. „Toate conflictele încep atunci când fețele individuale se topesc și dispar. Nu trebuie să ne predăm acestei mentalități”.
Papa subliniază mai multe tendințe îngrijorătoare în comunicarea modernă, inclusiv o tendință spre competiție și dominare care prevalează în multe forumuri. „De la talk-show-urile televizate la atacurile verbale pe rețelele de socializare, există riscul ca paradigma competiției, a opoziției, a dorinței de a domina și de a poseda și a manipulării opiniei publice să prevaleze”, scrie el. „Identificarea unui «inamic» împotriva căruia să ne orientăm pare indispensabilă ca modalitate de a ne afirma.” Această abordare, spune el, erodează comunitatea și subminează binele comun. Avertizând împotriva „dispersiei programate a atenției” cauzată de sistemele digitale care prioritizează profilarea orientată către piață, Pontiful explică faptul că acest fenomen fragmentează interesele, slăbește legăturile sociale și ne împiedică abilitatea de a asculta și de a empatiza. Rezultatul, spune el, este o societate din ce în ce mai izolată, incapabilă de acțiuni colaborative și care are nevoie urgentă de speranță.
Speranța, continuă Papa, făcând referire la mesajul Evangheliei și la actualul An Jubiliar, nu este o virtute ușoară, ci „un risc care trebuie asumat”. Pornind de la cuvintele scriitorului francez și soldatului din Primul Război Mondial, Georges Bernanos, care a numit speranța „o virtute ascunsă, tenace și răbdătoare”, el subliniază că, pentru creștini, speranța este esențială și transformatoare. După cum notează Papa Benedict al XVI-lea în enciclica sa Spe Salvi, „Cel care are speranță trăiește diferit; cel care speră a primit darul unei noi vieți”. Astfel, Papa Francisc îi îndeamnă pe comunicatorii creștini „să fie întotdeauna gata să se apere în fața oricărei persoane care le cere socoteală pentru speranța care este în ei; dar să o facă cu blândețe și respect” (cf. 1Petru 3,15-16). Prin întruchiparea blândeții, apropierii și respectului, comunicarea poate favoriza deschiderea și prietenia mai degrabă decât defensiva și furia.
„Visez la o comunicare capabilă să ne facă tovarăși de drum”, scrie Papa Francisc în mesajul său, descriind o abordare care duce la a merge alături de alții, în special în momentele dificile. O astfel de comunicare ar trebui să se concentreze pe frumusețe și speranță, generând empatie și angajament chiar și în situații aparent disperate. Reiterându-și credința în necesitatea unei culturi a grijii față de ceilalți, Sfântul Părinte face apel la „istorii pline de speranță” care să inspire încredere și solidaritate. El subliniază „floarea subțire, dar rezistentă” a speranței care se găsește în locuri neașteptate – de la părinții care se roagă pentru întoarcerea în siguranță a copiilor lor din zonele de conflict la „speranța acelor copii care reușesc cumva să se joace, să râdă și să creadă în viață, chiar și printre resturile războiului și pe străzile sărace ale favelelor”.
În acest an jubiliar, în care suntem cu toții chemați să devenim pelerini ai speranței, Papa Francisc își încheie mesajul îndemnând comunicatorii „să răspândească speranța, chiar și atunci când este dificil”. „Jubileul ne amintește că cei care sunt făcători de pace «vor fi numiți fiii lui Dumnezeu»”, spune el, adăugând că „în acest fel inspiră speranță, ne indică necesitatea unei comunicări atente, blânde și reflexive, capabilă să indice căi de dialog”. Încurajând comunicatorii să „descopere și să facă cunoscute numeroasele istorii de bunătate ascunse în faldurile știrilor”, Pontiful își reiterează apelul de „a căuta astfel de semințe de speranță și de a le face cunoscute. Aceasta ajută lumea noastră să fie un pic mai puțin surdă la strigătul celor săraci, un pic mai puțin indiferentă, un pic mai puțin închisă în sine. Fie ca voi să găsiți întotdeauna acele licăriri de bunătate care ne inspiră speranță.” „Acest tip de comunicare”, conchide el, „poate ajuta la construirea comuniunii, la a ne face să ne simțim mai puțin singuri, la a redescoperi importanța la a merge împreună.”
