Sr. Rodica Maria distinsă cu diploma de onoare la 108 ani
21.02.2025, Blaj (Catholica) - Sr. Rodica Maria din Congregația Maicii Domnului (CMD), în vârstă de 108 ani, a primit joi, 20 februarie 2025, diploma de onoare din partea prefectului Județului Mureș, dr. Ovidiu Butuc, „în semn de înaltă prețuire pentru o viață în slujba credinței, fiind un model de bunătate, iubire și respect față de cei din jur”. La evenimentul de la Târgu Mureș au participat Preasfinția Sa Cristian Crișan, Episcop auxiliar de Alba Iulia și Făgăraș, pr. Ioan Fărcaș – protopop de Târgu Mureș și Râciu, pr. Cristian Rus – protopop de Blaj, pr. Ciprian Daraban – parohia greco-catolică Sighișoara și spiritualul sr. Rodica Maria, Preacuvioasa Maică Teodorina – Superioara Congregației Maicii Domnului și sr. Letiția CMD.
Diploma a fost primită, în numele Sorei Rodica Maria, de Delia Fărcaș, nepoata sa. Sora Rodica Maria din Congregația Maicii Domnului a primit, anul trecut, cea mai înaltă distincție a Bisericii Române Unite cu Roma Greco-Catolică, Ordinul „Preasfânta Treime”, acordat de Preafericitul Părinte Lucian Cardinal Mureșan. Ordinul „Preasfânta Treime” a fost înmânat de Preasfinția Sa Cristian Crișan, Episcop auxiliar de Alba Iulia și Făgăraș, cu ocazia vizitei pastorale pe care a efectuat-o în parohia greco-catolică Sighișoara, duminică, 10 martie 2024.
* * *
Cuvioasa sr. Maria Rodica, cu numele civil Viorica Vețian, s-a născut în anul 1916, la 3 octombrie, în localitatea Băla, județul Mureș, din părinții Traian și Eugenia. A intrat, candidată, în Congregația Maicii Domnului (CMD), iar la timpul rânduit a fost înveșmântată la Blaj, la 8 aprilie 1939, de către Maica Febronia Mureșanu, co-fondatoarea și prima superioară generală a CMD. La data de 4 ianuarie 1942, tot la Blaj, a depus voturile temporare. La 15 august 1948, la Jucu de Sus, a depus voturile pe viață în mâinile Preacuvioasei Mame Sofia Mureșan, aceasta fiind ultima celebrare festivă de depunere de voturi înainte de dispersare, în condiții de libertate.
Sr. Rodica a iubit copiii și misiunea sa a fost de învățătoare, atât la Blaj, cât și, în cea mai mare parte, la Școala Primară „Maica Domnului” din Cluj-Napoca, unde în anii 1945-1946 a îndeplinit funcția de director. La 30 noiembrie 1945, era prezentat Episcopului Iuliu Hossu „corpul didactic primar”, din care făceau parte numai surori, iar directoare era sr. Rodica Vețian. Cu puțin timp înainte de scoaterea în afara legii a Bisericii Române Unite cu Roma, în 28-29 octombrie 1948, în „noaptea arestărilor” Episcopilor, surorile CMD de la Institutul Recunoștinței din Blaj au fost scoase forțat din Capela în care s-au rugat o zi întreagă fără întrerupere, luptându-se apoi, aproape toată noaptea, cu cei care veniseră să le ducă cu forța la Obreja. Cu puțin înainte de ivirea zorilor, istovite, surorile au cedat. La Castelul de la Obreja, comunitatea surorilor CMD a fost tolerată de comuniști până în septembrie 1949. Sr. Rodica a fost Superioara surorilor timp de aproape un an. Tinere postulante, pline de zel, au fost înveșmântate și acolo, iar alte candidate au depus voturile vremelnice în aceeași celebrare de noapte.
În noaptea de 9 spre 10 septembrie 1949, toate surorile de la Obreja au fost deportate la mănăstirea ortodoxă Bistrița, județul Vâlcea, unde s-au reîntâlnit cu surorile deportate de la Jucu. Intenția regimului era de a le convinge să renunțe la credința catolică și la comuniunea cu Pontiful Roman, oferindu-li-se posibilitatea de a rămâne călugărițe în obștea ortodoxă de la mănăstirea Bistrița. După încercările zadarnice de a le convinge să facă această trecere, oamenii regimului au considerat că trebuiau îndepărtate superioarele din mijlocul surorilor. Toate fostele superioare de comunități, inclusiv sr. Rodica, au fost duse la mănăstirea ortodoxă „Dintr-un Lemn”, județul Vâlcea. După mai multe săptămâni, văzând că nici una dintre surori nu cedează, comuniștii au decis să le trimită în familiile de origine, confiscându-le temporar veșmântul călugăresc.
Sr. Rodica s-a întors de la mănăstirea ortodoxă „Dintr-un Lemn” în familia surorii ei, la Reghin, în noiembrie 1949. În anul 1951, i s-a alăturat la Reghin o altă soră CMD, care, orfană fiind și neavând familie, s-a adăpostit în familia sr. Rodica. În 1953, Securitatea a descoperit acest fapt, iar sora orfană a fost obligată să părăsească Reghinul. Din acest moment, sr. Rodica a fost chemată sistematic la Securitate, unde a fost supusă presiunilor de trecere la ortodoxie și de a deveni informator, însă fără nici un succes. Între timp, sr. Rodica s-a angajat în funcția de contabil la Cooperativa de Consum din Reghin, dar pentru că nu a acceptat să colaboreze cu Securitatea, a fost dată afară din serviciu. După mai multe tentative, a reușit să se angajeze din nou în cadrul aceleiași cooperative, însă în comuna Batoș, la 25 de kilometri de Reghin, apoi la Breaza. La început, a fost repartizată la plantarea puieților, împlinind o muncă fizică grea, făcând naveta până la punctul de lucru. După luni de zile, o persoană din anturaj, văzând-o epuizată, și-a dat seama de nedreptatea la care a fost supusă sr. Rodica și a introdus-o treptat – pentru a nu trezi suspiciuni – în domeniul contabilității și al gestiunii. Când respectivele puncte de lucru au fost desființate, a revenit la Reghin, la sediul Cooperativei de Consum, unde a rămas angajată ca revizor de gestiune până la pensionare. (Biroul de presă al Arhieparhiei de Alba Iulia și Făgăraș)
