Biblia Prieteniei. 3. Texte din Ketuvim/Scrieri comentate de evrei și creștini

08.11.2025, Iași (Catholica) - La Editura Sapientia din Iași a apărut recent cartea: „Biblia Prieteniei. 3. Texte din Ketuvim/Scrieri comentate de evrei și creștini”, scrisă de Marco Cassuto Morselli – Giulio Michelini, coord., și tradusă în limba română de pr. Cristian Bulai și Cătălina Popescu. Cartea apare în colecția „Studii biblice”, în formatul 17×24, are 284 pagini și poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum și de la celelalte librării catolice din țară la prețul de 40 lei.

Primele volume din Biblia Prieteniei au fost primite de numeroși cititori și cititoare cu un entuziasm care a depășit așteptările noastre. A fost apreciată ideea de a uni iubirea pentru Cuvântul lui Dumnezeu cu prietenia dintre evrei și creștini, precum și alegerea de a încredința contribuțiile nu doar unor experți biblici, ci și istoricilor, filosofilor, psihologilor și literaților, oferindu-le autorilor și autoarelor libertatea de a-și alege propriul mod de interpretare. Abordarea, nu excesiv de specializată, a trezit interesul chiar și în rândul persoanelor cultivate care nu au o familiaritate deosebită cu textele biblice. Avem acum plăcerea de a prezenta al treilea volum, care privește Ketubim (ceea ce în ebraică înseamnă Scrieri), adică acea colecție de cărți care, în canonul iudaic, cuprinde Tehilim/Psalmi, Mishle/Proverbe, Iob/Iob, Shir-ha-shirim/Cântarea Cântărilor, Rut, Ekhah/Lamentațiuni, Qohelet/Ecleziastul, Estera, Daniel, Ésdra și Nehemia, Divre ha-yamim/Cronici.

Dacă Tora/Pentateuhul se prezintă ca fiind literar compactă, iar Neviim/Profeții ca un ansamblu de texte istorice și profetice, Ketubim/Scrieri constituie un fel de amestec. Unii dintre Tehillim/Psalmi și unele dintre Mishle/Proverbe datează din perioada Primului Templu, în timp ce celelalte texte aparțin perioadei celui de-al doilea Templu, din secolul al VI-lea î.C. până în epoca elenistică; sunt secolele care au urmat întoarcerii din exilul babilonian, când a fost adunată și fixată moștenirea literară a lui Israel. Odată cu declinul profeției, voința Domnului trebuie căutată în cuvântul său, iar rolul soferim, al scribilor, capătă o importanță tot mai mare. În acest context se dezvoltă reflecția sapiențială care nu are ca obiect doar istoria poporului și a alianței, ci și pe cea a individului care trebuie să știe să-și folosească toate resursele pentru a înțelege realitatea în care trăiește și pentru a-și orândui viața de zi cu zi. Lumea este complexă și, în mare parte, necunoscută, dar nu ostilă, pentru că Domnul a creat-o ṭov, bună.

Ketubim sunt precum un cufăr plin cu tezaure, începând cu Tehillim care de milenii dau formă rugăciunii lui Israel și Bisericilor. Însuși Yeshua/Isus din Nazaret – citim în Evanghelii – s-a rugat și a recitat Psalmii, care au fost pentru el o sursă de inspirație și de mângâiere, așa cum s-a întâmplat chiar înainte de a muri, când s-a adresat Tatălui strigând: „Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, pentru ce m-ai părăsit?” (Mt 27,46), rostind astfel cuvintele din Ps 22. Multe dintre operele cuprinse în Ketbim sunt scrise în versuri (Tehillim, Mishle, Ekhah, Shir ha-shirim sau în proză poetică. Versurile au un ritm propriu, foarte dificil de redat într-o altă limbă. Caracteristica fundamentală a poeziei ebraice este paralelismul: unei prime faze i se alătură o alta care o repetă (Ps 19,2), o dezvoltă (Ps 42,2) sau i se opune (Prov 10,1).

Ancorarea dialogului în realitatea tradițiilor iudaice și creștine presupune a nu ne limita la constatarea acestei diferențe, ci a activa o dinamică dialogală. În noile orizonturi deschise de prietenia dintre evrei și creștini, este posibil să punem în dialog aceste texte finale: aliyah către Ierusalim și teshuvah, întoarcerea inimii părinților spre fii și a inimii fiilor către părinți, sunt ambele etape pregătitoare pentru construirea acelei epoci de dreptate și de pace care a fost promisă bărbaților și femeilor de bunăvoință. Colecția de texte cuprinsă în cele trei volume ale Bibliei Prieteniei nu are în niciun fel pretenția de a fi exhaustivă, ci constituie doar începutul unui parcurs care va putea fi continuat de alții, în alte circumstanțe. Încă o dată, nu ne rămâne decât să le mulțumim autorilor și autoarelor care au dorit să ia parte la acest proiect al nostru și să le urăm cititoarelor și cititorilor lectură plăcută! (Marco Cassuto Morselli – Giulio Michelini)