Cardinalul Parolin în Danemarca: Credibilitatea Bisericii nu provine din putere, ci din mărturie
27.01.2026, Roma (Catholica) - „Biserica rămâne credibilă nu datorită puterii, numerelor sau strategiilor, ci atunci când credința devine o mărturie trăită, exprimată și tradusă în acte concrete de eliberare, dreptate și milostivire, care redau demnitatea și deschid căi către adevărata libertate.” Cardinalul Pietro Parolin a făcut această declarație în timpul Liturghiei prezidate duminică, 25 ianuarie, în Catedrala din Copenhaga, în calitate de legat papal pentru celebrarea a 1200 de ani de la misiunea Sfântului Ansgar în Danemarca.
Secretarul de stat a amintit că în secolul al IX-lea călugărul benedictin a sosit în Europa de Nord pentru o misiune fondată nu pe „strategii sau succes, ci pe fidelitatea față de Isus” și că primul lucru pe care l-a făcut a fost să răscumpere libertatea unor sclavi. Cardinalul Parolin a subliniat că, într-o lume „rănită de noi forme de sclavie – economică, culturală, spirituală – și marcată de excluziune și indiferență”, acțiunea sa are astăzi „o relevanță reînnoită”.
Bucuria de a fi iertat de Dumnezeu
Prelatul a subliniat puterea unei legături forjate în trecut și prezența continuă a grijii pastorale și a zelului evanghelic care a animat misiunea lui Ansgar acum douăsprezece secole. O misiune care a luat naștere dintr-o „experiență extraordinară de eliberare” din propria sa viață, a spus Mons. Parolin. Inspirându-se din lectura din Isaia (52,7-10), a observat că nu este vorba atât de mesaj, cât de mesager, ale cărui picioare „sunt frumoase nu pentru ideile sau explicațiile pe care le aduc, ci pentru că aduc vestea bună, capabilă să salveze oamenii transformând inimile celor care ascultă și făcându-i liberi”. În același mod, a continuat el, Ansgar a experimentat bucuria de a fi iertat de Dumnezeu și a dorit să „împărtășească această bucurie cu ceilalți”, pentru că aceasta era „vestea bună pe care o purta cu el”.
Curajul de a-l urma pe Isus
Vorbind în lăcașul dedicat călugărului benedictin, care a fost primul misionar creștin pentru poporul din ceea ce astăzi este Danemarca și Suedia, Cardinalul a povestit momentele cheie din biografia acestuia: de la intrarea sa, de copil, în mănăstirea franceză din Corbie, până la transferul său, la vârsta de 20 de ani, la mănăstirea recent fondată din Corvey, în ceea ce astăzi este Germania. A urmat alegerea sa curajoasă de a îndeplini o misiune de evanghelizare în Danemarca, când împăratul Ludovic cel Pios a cerut preoților să-l însoțească pe noul botezat rege danez Harald Klak. După momentul în care a părăsit locurile și oamenii familiari pentru a-l urma pe Isus, a povestit Cardinalul Parolin, Ansgar nu a ezitat niciodată, dând dovadă de „curaj și încredere” care i-au impresionat pe cei din jur. A amintit că discipolul și biograful lui Ansgar, Sfântul Rembert, a notat în Vita Anskarii uimirea celor care l-au văzut făcând alegeri dureroase din iubire pentru Cristos. Cardinalul Parolin a recunoscut că benedictinul a demonstrat creștinismul trăind ca un creștin, în conformitate cu Evanghelia.
Inimi transformate
Sfântul Ansgar, a amintit Cardinalul, „s-a confruntat cu o opoziție enormă și părea să eșueze, dar nu succesul era ceea ce căuta”. Cardinalul a observat că în el s-a realizat paradoxul paulin al „nebuniei crucii”, așa cum este exprimat în 1Corinteni, unde, într-o lume care predă valoarea puterii, influenței și succesului, Cristosul răstignit pare a fi un eșec. „Dar această nebunie”, a clarificat el, „este înțelepciunea lui Dumnezeu, pentru că arată o iubire capabilă să se dăruiască complet”. În același fel, povestea vieții lui Ansgar ne amintește că Biserica crește „nu în numere în primul rând, ci în bărbați și femei care trăiesc o viață de fidelitate, perseverență și iubire: misiunea începe cu inimi transformate”. În acest context, Cardinalul Parolin i-a invitat pe cei implicați în celebrările jubiliare dedicate sfântului să „reînnoiască îndrăzneala evanghelică” și să „păstreze speranța acolo unde istoria pare obosită”, pentru a mărturisi că fertilitatea „provine din iubirea care unește și din încrederea în acțiunea continuă a lui Dumnezeu, chiar și în cele mai fragile situații”.
Mergând cu Cristos
Astăzi, Danemarca nu mai este țara păgână pe care Ansgar a întâlnit-o la sosirea sa. Istoria țării „este marcată în mod indelebil de moștenirea sa creștină”, iar comunitatea catolică, împreună cu luteranii și toți oamenii de bună voință, contribuie „prin slujire, solidaritate și respect pentru demnitatea umană”, a subliniat Cardinalul. Citând mottoul papal al Papei Leon, In Illo uno unum, Cardinalul a concluzionat subliniind că Ansgar știa că misiunea urmașilor lui Cristos începe cu „o inimă transformată” și că sănătatea Bisericii nu se măsoară prin numere sau succes, ci prin capacitatea de a „merge alături de Cristos și de a rămâne aproape de El în orice circumstanță”.
