Papa Leon: Sfințenia nu este un privilegiu pentru câțiva
08.04.2026, Vatican (Catholica) - „Sfințenia nu este un privilegiu rezervat pentru câțiva, ci un dar care îl angajează pe fiecare botezat să tindă spre desăvârșirea iubirii, adică spre plinătatea iubirii față de Dumnezeu și față de aproapele.” Papa Leon al XIV-lea a afirmat aceasta în cadrul audienței generale săptămânale de miercuri, 8 aprilie 2026, dimineață, din Vatican, continuând seria sa de cateheze despre Conciliul Vatican II și documentele sale și citând constituția dogmatică Lumen gentium despre Biserică. Pontiful a continuat săptămâna aceasta reflecția asupra constituției și a reamintit că Lumen gentium dedică un întreg capitol, al cincilea, vocației universale la sfințenie a tuturor credincioșilor, insistând asupra faptului că fiecare dintre noi este chemat să trăiască în harul lui Dumnezeu, practicând virtuțile și imitându-l pe Cristos.
Sfântul Părinte a început prin a sublinia că cel mai înalt nivel de sfințenie, ca în primele zile ale Bisericii, este martiriul, „mărturia supremă de credință și iubire”, și din acest motiv, textul conciliar învață că fiecare credincios trebuie să fie gata să îl mărturisească pe Cristos chiar și până la vărsarea sângelui, „așa cum a fost întotdeauna și continuă să fie și astăzi”. Această disponibilitate de a da mărturie, a spus Papa, se realizează de fiecare dată când creștinii lasă semne de credință și iubire în societate. Le-a reamintit celor adunați în Piața San Pietro că toate Sacramentele, și în mod deosebit Euharistia, „sunt hrană care favorizează o viață sfântă, conformând fiecare persoană după Cristos, modelul și măsura sfințeniei”.
Pontiful a mai spus că Isus sfințește Biserica, adăugând că „sfințenia este, din acest punct de vedere, darul Său, care se manifestă în viața noastră de zi cu zi de fiecare dată când o primim cu bucurie și răspundem cu un angajament”. A amintit că Sfântul Papă Paul al VI-lea, în audiența generală din 20 octombrie 1965, a învățat că Biserica, pentru a fi autentică, cere ca toți botezații „să fie sfinți, adică cu adevărat demni, puternici și fideli copii ai ei”. Acest lucru, a reamintit Papa Leon, se realizează ca o transformare interioară, prin care viața fiecărei persoane este conformată după Cristos prin puterea Duhului Sfânt.
A reamintit că Lumen gentium descrie sfințenia Bisericii Catolice ca una dintre caracteristicile ei constitutive. Acest lucru, a clarificat, nu înseamnă că ea este astfel într-un sens deplin și perfect, ci că este chemată să întărească acest dar divin în timpul pelerinajului ei spre destinația veșnică, umblând „în mijlocul persecuțiilor lumii și al mângâierilor lui Dumnezeu”. Trista realitate a păcatului în Biserică, adică în noi toți, a continuat, invită fiecare persoană să realizeze o schimbare serioasă de viață, încredințându-ne Domnului, care ne reînnoiește în caritate. „Tocmai acest har infinit, care sfințește Biserica, ne încredințează o misiune pe care trebuie să o îndeplinim zi de zi: aceea a convertirii noastre.”
„Prin urmare, sfințenia”, a adăugat el, „nu are doar un caracter practic, ca și cum ar fi reductibilă la un angajament etic, oricât de mare ar fi acesta, ci privește însăși esența vieții creștine, atât personale, cât și comunitare”. În acest sens, i-a amintit în mod special pe acei bărbați și femei care își consacră viața lui Dumnezeu prin sfaturile evanghelice: sărăcia, castitatea și ascultarea, care exprimă încrederea lor deplină în providența lui Dumnezeu, după modelul dăruirii lui Cristos către Tatăl cu o inimă curată. „Aceste trei virtuți”, a insistat el, „nu sunt reguli care să încătușeze libertatea, ci daruri eliberatoare ale Duhului Sfânt, prin care unii dintre credincioși se consacră în întregime lui Dumnezeu”.
Sărăcia, a spus el, exprimă încrederea deplină în Providență, eliberând de calcule și de interesul personal; ascultarea ia ca model dăruirea de sine pe care Cristos a oferit-o Tatălui, eliberând de suspiciune și dominare; castitatea este darul unei inimi întregi și pure în iubire, în slujba lui Dumnezeu și a Bisericii. „Conformându-se acestui stil de viață”, a exclamat Sfântul Părinte, „persoanele consacrate dau mărturie despre vocația universală la sfințenie a întregii Biserici, sub forma discipolatului radical”. Și astfel, a spus el, „sfaturile evanghelice manifestă participarea deplină la viața lui Cristos, până și la Cruce: tocmai prin jertfa Celui Răstignit suntem toți răscumpărați și sfințiți!”
Contemplând acest eveniment, a insistat Papa Leon, „știm că nu există experiență umană pe care Dumnezeu să nu o răscumpere: chiar și suferința, trăită în uniune cu patima Domnului, devine o cale de sfințenie”. „Astfel”, a sugerat el, „harul care convertește și transformă viețile ne întărește în fiecare încercare, îndreptându-ne nu spre un ideal îndepărtat, ci spre întâlnirea cu Dumnezeu, care s-a făcut om din iubire”. Sfântul Părinte a încheiat prin a-i cere Sfintei Fecioare Maria, Maica Preasfântă a Cuvântului Întrupat, să ne susțină și să ne protejeze mereu în călătoria noastră.
