Papa Leon în Parlamentul Spaniei: O societate dreaptă apără orice viață umană, pacea, libertatea
08.06.2026, Madrid (Catholica) - Papa Leon al XIV-lea s-a adresat luni membrilor Parlamentului Spaniei, marcând prima dată când un Papă s-a adresat vreodată acestei instituții. În discursul său, Sfântul Părinte a spus că libertatea de gândire, de conștiință și de religie sunt aspecte decisive pentru orice societate cu adevărat democratică.
În centrul discursului Pontifului s-a aflat ideea că orice societate cu adevărat dreaptă trebuie să fie fondată pe recunoașterea demnității inviolabile a persoanei umane. O astfel de demnitate, a reafirmat, precedă orice concesie a statului și nu poate fi subordonată unui consens social în schimbare sau fluctuațiilor majorităților momentului. Pe această bază, Papa Leon a spus că dorește să adreseze un cuvânt calm și hotărât celor care poartă grava responsabilitate de a organiza juridic conviețuirea socială, care, a avertizat, poate fi amenințată de o „cultură a rebutului”, după cum a spus în mod repetat Papa Francisc.
Papa Leon a întrebat ce viitor pot avea societățile noastre dacă viața încetează să fie recunoscută ca valoare fundamentală și dacă o comunitate lasă în umbră copilul nenăscut, bătrânul, bolnavul, cei care suferă în tăcere sau cei complet dependenți de îngrijirea altora. A spus că apărarea vieții umane nu este nici o chestiune de interes privat, nici o preocupare confesională, ci un obiectiv al civilizației. Orice viață umană trebuie recunoscută și apărată de la concepție până la sfârșitul ei natural, în orice circumstanță a existenței sale. Când această certitudine este întunecată, a explicat, cei mai vulnerabili sunt primele victime, iar legea își pierde sensul său cel mai profund: de a sluji și proteja fiecare persoană. Sfântul Părinte a sugerat că măreția morală a unei națiuni se manifestă în capacitatea sa de a însoți, proteja și prețui acele vieți marcate de o fragilitate mai mare. Când binele comun încetează să fie un orizont comun, a avertizat, acțiunea publică riscă să se fragmenteze în interese parțiale, incapabile să protejeze ceea ce aparține tuturor.
Papa a spus că familia are o importanță deosebită, constituind de asemenea prima realitate umană și fundament natural al comunității. În cadrul familiei, a reamintit Papa Leon, generațiile se împletesc și se transmite o memorie vie care dă continuitate interioară societății. Acolo unde familia este sprijinită, a afirmat, este întărită și stabilitatea spirituală și socială a națiunilor. Le-a reamintit celor prezenți că familia va fi întotdeauna prima școală a umanității, unde se învață, înainte de orice alt loc, gramatica elementară a conviețuirii și cum să primești viața, să ai grijă de ceilalți, să ierți, să slujești și să aparții. Papa a remarcat de asemenea că instituțiile de învățământ joacă și ele un rol decisiv în această sarcină. În ele, a reflectat, noile generații pot învăța să caute și să iubească adevărul, să pună sub semnul întrebării sensul vieții și demnitatea fiecărei persoane.
Sfântul Părinte a recunoscut că numeroase persoane sunt forțate să lase în urmă totul în căutarea păcii, securității și a unui viitor. Drama tragică a migrației, a spus el, provoacă astăzi conștiința națiunilor și fundamentul etic al ordinii internaționale. A condamnat de asemenea situațiile în care o persoană este discriminată din cauza originii sale naționale, etnice, religioase sau lingvistice, sau din cauza condiției economice sau sociale, observând că atunci când aceasta se întâmplă, principiul universal al egalei demnități a tuturor ființelor umane este grav violat. Situația migranților și refugiaților, a afirmat Papa Leon, necesită un răspuns care plasează persoanele în centru, abordează cauzele care îi forțează să plece și depășește simpla gestionare a fluxurilor.
De aici, a remarcat el, apare o dublă cerință a dreptății sociale. În timp ce a spus că există necesitatea de a oferi căi sigure și legale, primire respectuoasă și oportunități reale de integrare, a adăugat că există în același timp necesitatea de a promova dreptul de a rămâne în propria patrie. Aceasta necesită muncă pentru a se asigura că nimeni nu este forțat să-și abandoneze casa din cauza lipsei de pace, securitate sau condiții de viață demne, din cauza inegalităților economice sau a efectelor crizei climatice. În ultimii ani, a deplâns el, rutele din ce în ce mai periculoase au evidențiat costul imens al acestei realități, adesea ascunsă sau ignorată, cu mulți oameni căzând victime ale traficanților și contrabandiștilor care le exploatează disperarea.
Din acest motiv, Papa a spus că este necesară consolidarea prevenirii, operațiunilor de salvare și asistenței acordate victimelor, mai ales în cadrul cooperării regionale și multilaterale. A subliniat că nici o națiune nu poate face față singură unei provocări de această magnitudine. Din acest motiv, a insistat, este indispensabil un răspuns coordonat, solidar și eficace, capabil să garanteze protecție, primire și oportunități reale de integrare celor care migrează.
Sfântul Părinte a subliniat de asemenea că lumea traversează o profundă criză spirituală și culturală, care se manifestă în multiple forme de violență, polarizare și neîncredere reciprocă. În acest context, a spus că pacea se prezintă ca o aspirație politică și, mai mult, ca o autentică necesitate morală. Ea necesită un discurs public care să îi respecte pe cei care gândesc diferit, instituții în slujba întâlnirii, o memorie istorică ce caută adevărul și reconcilierea și o viață socială capabilă să susțină prietenia civică și respectul reciproc chiar și în dezacord. La nivel internațional, a insistat, pacea necesită curaj diplomatic, responsabilitate etică și o viziune asupra viitorului fondată pe respectul față de identitatea fiecărui popor și pe obligația statelor de a-și rezolva disputele prin mijloacele pașnice oferite de dreptul internațional.
În acest context, Papa Leon a subliniat că orice război constituie în cele din urmă un eșec dureros al capacității de negociere și al acelei conștiințe comune a umanității care recunoaște legăturile de dreptate între națiuni. Armele, a observat el, pot impune o tăcere temporară, dar nu pot construi niciodată o pace autentică și durabilă. Din acest motiv, a spus că este îngrijorător că, în diverse părți ale lumii, inclusiv în Europa, reînarmarea este din nou prezentată ca un răspuns aproape inevitabil la fragilitatea situației internaționale. Adevărata securitate, prin contrast, se naște din dreptate, dialog răbdător, respect față de dreptul internațional și o politică ce este capabilă să pună viețile popoarelor înaintea intereselor care profită de pe urma războiului.
Sfântul Părinte a spus că dezvoltarea noilor tehnologii și a inteligenței artificiale în sfera militară necesită de asemenea o vigilență etică riguroasă, pentru ca deciziile privind viața și moartea să nu fie niciodată delegate sistemelor automatizate sau scoase din responsabilitatea morală a persoanei umane. Astfel, comunitatea internațională este chemată să redescopere valoarea indispensabilă a dialogului drept cale răbdătoare spre acorduri drepte și durabile, fondate pe respectul față de tratate, transparența în acțiunea diplomatică și voința sinceră de a plasa pacea înaintea recursului la forță.
Papa a subliniat că pacea nu este doar o realitate politică sau instituțională, ci se naște și în conștiință, acolo unde resentimentul, indiferența și ura cedează locul reconcilierii. Din acest motiv, pacea se instaurează și se apără și prin limbaj. Cuvintele pot deschide căi sau le pot închide; pot ilumina realitatea sau o pot distorsiona până la punctul de a face imposibilă întâlnirea. A avertizat că aceia care exercită responsabilitate publică au în consecință o obligație specială de a proteja discursul pentru „a dezarma limbajul”. A adăugat că fermitatea nu necesită dispreț și că dezacordul nu implică umilire.
Din acest respect față de ceilalți, a spus Pontiful, apare datoria de a proteja spațiul în care se maturizează convingerile, conștiințele și relația lor cu Dumnezeu. A explicat că atenția față de acest domeniu interior permite o mai bună înțelegere a unui aspect decisiv pentru orice societate cu adevărat democratică: libertatea de gândire, de conștiință și de religie, un drept fundamental care protejează sfera cea mai intimă a persoanelor. Libertatea pe care se fondează statul modern, dacă este autentică, a remarcat Papa, recunoaște dimensiunea religioasă a ființei umane, o respectă și o protejează juridic. Mai mult, evită să forțeze pe cineva să renunțe la a contribui la societatea în care trăiește din cauza credinței.
Papa Leon a spus că, fără a confunda sferele juridică și morală, merită reamintit că libertatea necesită o înțelegere deplină a ei înseși. A fi liber nu înseamnă doar a trăi fără constrângeri sau a poseda multe opțiuni din care să alegi, ci înseamnă a fi capabil să recunoști binele și să aderi la el în mod responsabil. Prin urmare, a insistat, orice societate cu adevărat liberă necesită de asemenea o limitare adecvată a puterii publice, pentru ca libertatea persoanelor, comunităților și asociațiilor să nu fie restrânsă în mod nejustificat. Din această perspectivă, autonomia legitimă a ordinii temporale nu trebuie niciodată interpretată ca ostilitate față de fenomenul religios. Credința, a subliniat el, nu caută să se impună prin privilegii sau coerciție; cu toate acestea, nici nu poate fi relegată la tăcere, ca și cum ar fi irelevantă pentru viața publică.
În acest context, sigiliul sacramental al Spovezii are o importanță specială pentru Biserica Catolică, aparținând cadrului mai larg al libertății religioase, care garantează comunităților de credincioși propria lor sferă de viață, organizare și disciplină internă. A-l proteja juridic, cum se face în mod analog în anumite profesii, a remarcat Sfântul Părinte, înseamnă a păstra un spațiu sacru al libertății interioare, unde credinciosul își poate deschide sufletul către Dumnezeu fără teama de presiuni externe, așa cum este recunoscut și în normele internaționale.
În final, Papa i-a invitat pe membrii Parlamentului Spaniei să își ridice privirea nu pentru a se îndepărta de realitate, ci pentru a-și aminti că fiecare decizie a autorităților publice privește persoane în carne și oase. I-a chemat să privească mai adânc la ceea ce este în joc în fiecare decizie publică, observând că alături de soluțiile tehnice și reformele legislative, este necesară și o reînnoire morală.
Papa Leon a chemat Spania să nu piardă niciodată memoria rădăcinilor sale și nici curajul de a privi spre viitor și să continue să fie un pământ al întâlnirii, culturii, solidarității și speranței. S-a rugat ca Dumnezeu să dăruiască pace tuturor națiunilor pământului, armonie familiilor și seninătate conștiințelor, și ca zile de prosperitate, pace și dreptate să vină peste Regatul Spaniei, marcat de amprenta apostolică a Sfântului Iacob și de prezența maternă a Maicii Domnului din Pilar. Cei prezenți au răspuns la discursul Sfântului Părinte cu mai mult de șapte minute de aplauze.
