Sinodul Episcopilor: Aniversare, prilej de statistici

08.10.2005, Vatican (Catholica) - În această după-amiază, sâmbătă, 8 octombrie 2005, de la ora 4:30, prin rugăciunea Adsumus s-a deschis Sesiunea Generală Specială pentru comemorarea celei de-a 40-a aniversări a instituirii Sinodului Episcopilor. În deschidere, secretarul general al Sinodului Episcopilor, Mons. Nikola Eterović a rostit un discurs. „Este un mare har din partea lui Dumnezeu să celebrăm a 40-a aniversare a înfiinţării Sinodului Episcopilor în timpul unei Adunări Sinodale”, a spus prelatul. Aniversarea „este o ocazie de a studia mai în profunzime natura teologică şi legală a acestei instituţii care, creată în timpul Conciliului Vatican II, încearcă să menţină spiritul şi metodologia operei, adaptată conform situaţiei. Fără a intra în rezultate concrete, o temă ce are depăşi cuvintele alocate acum, Sinodul Episcopilor are marele merit de a fi dezvoltat dimensiunea sinodală a Corpus Episcoporum, de a fi stimulat colegialitatea episcopală în rândul Episcopilor şi cu Sfântul Părinte, Episcopul Romei şi capul colegiului, într-o atmosferă de adâncă comuniune eclezială. În sesiunile sinodale se trăieşte o adevărată colegialitate episcopală, deşi într-un nivel diferit de Conciliile Ecumenice. Înainte de a asculta cuvintele Eminenţelor, aş dori să ofer unele date statistice despre Sinodul Episcopilor”.

„Înfiinţat la 15 septembrie 1965, Sinodul Episcopilor a avut până acum patru preşedinţi, patru Papi: Paul al VI-lea, Ioan Paul I, Ioan Paul al II-lea şi Benedict al XVI-lea. Sanctitatea sa Benedict al XVI-lea prezidează pentru prima oară Sinodul Episcopilor. În timpul scurtului pontificat, Ioan Paul I practic nu a avut timp să exercite funcţia de preşedinte al Sinodului. Astfel, Paul al VI-lea şi Ioan Paul al II-lea sunt cei doi Pontifi Romani care au marcat istoria Sinodului Episcopilor. Din cele 11 Adunări Generale Ordinare, celebrate până acum, patru au fost ţinute sub pontificatul Servului lui Dumnezeu Paul al VI-lea, respectiv în 1967, în 1971, în 1974 şi în 1977. Acelaşi Pontif a ţinut Adunarea Generală Extraordinară din 1969. După numărul de Adunări sinodale, Servul lui Dumnezeu Ioan Paul al II-lea poate fi numit Papa Sinodului. El a prezidat 6 Adunări Generale Ordinare: în 1980, în 1983, în 1987, în 1990, în 1994 şi în 2001; o Adunare Generală Extraordinară în 1985; şi 8 Adunări Speciale: în 1980 pentru Olanda; în 1991 pentru Europa; în 1994 pentru Africa; în 1995 pentru Liban; în 1997 pentru America; în 1998 pentru Asia; în 1998 pentru Oceania şi în 1999 pentru Europa.”

„În istoria sa ilustră, Sinodul Episcopilor a avut patru secretari generali: între 1967 şi 1979 Mons. Ladislao Rubin; între 1979 şi 1985 Mons. Jozef Tomko; între 1985 şi 2004 Mons. Jan Pieter Schotte, C.I.C.M.. Din 11 februarie 2004, această funcţie a fost încredinţată Mons. Nikola Eterovic. Rezultatul experienţei sinodale cuprinde printre altele 8 exortaţii apostolice post-sinodale: Evangelii Nuntiandi; Catechesi Tradendae; Familiaris Consortio; Reconciliatio et Paenitentia; Christifideles Laici; Pastores Dabo Vobis; Vita Consecrata şi Pastores Gregis. Apoi mai sunt şase exortaţii apostolice post-sinodale pentru Adunări Speciale: Ecclesia in Africa; O nouă speranţă pentru Liban; Ecclesia in America; Ecclesia in Asia; Ecclesia in Oceania; Ecclesia in Europa. Documentele tocmai menţionate au avut o mare influenţă asupra vieţii Bisericii Catolice. În cele 21 de Adunări Sinodale au participat 3.972 de Părinţi, dintre care 2.474 în 11 Adunări Generale, 311 în două Adunări Generale Extraordinare şi 1.187 în Adunările Speciale. Cei mai puţini membri au fost la Sinodul pentru Olanda: 19 Părinţi sinodali. Cel mai mare număr se înregistrează acum, la a XI-a Adunare Generală Ordinară, la care sunt prezenţi 256 de Părinţi sinodali.”

„Sinodul Episcopilor a avut privilegiul ca doi Cardinali, relatori generali în 1974 şi 1980, să devină Papi. Mă refer la Cardinalii Karol Wojtyla şi Joseph Ratzinger. În cei 40 de ani ai Sinodului Episcopilor, au existat numeroase amendamente privind metodologia. În această Adunare suntem martorii ultimelor modificări, aduse după indicaţiile Sfântului Părinte Benedict al XVI-lea, care are o mare experienţă sinodală. Sinodul Episcopilor este în slujba comuniunii ecleziale prin Colegiul Episcopilor al cărui cap este Episcopul Romei. Biserica fiind mereu vie şi tânără, prin harul Duhului Sfânt, şi Sinodul Episcopilor rămâne deschis inspiraţiei Duhului Domnului înviat şi prezenţei sale în Biserică, în special în Sacramentul Euharistiei, pentru mărirea lui Dumnezeu Tatăl şi pentru mântuirea lumii. Dovada tinereţii Sinodului este faptul că peste jumătate din Părinţii sinodali de la această Adunare participă pentru prima oară la Sinod. Este un semn de speranţă pentru viitorul Bisericii care continuă să ducă la îndeplinire misiunea încredinţată ei de Domnul Isus: `Mergeţi, faceţi ucenici din toate naţiunile, botezându-i în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh` (Matei 28.19)”