Rabinul Romei critică abordarea catolică
20.10.2004, Roma (Catholica) - Şef-rabinul Romei a declarat că relaţiile dintre catolici şi evrei nu trebuie văzute în roz, în timp ce preşedintele comisiei pontificale pentru relaţiile cu evreii a vorbit despre „dezvoltarea extraordinară” a acestor relaţii. Aceste poziţii contradictorii au fost exprimate ieri în timpul unui eveniment de la Roma, la care au participat rabinul Riccardo Di Segni şi Cardinalul Walter Kasper.
Cei doi au vorbit la Universitatea Gregoriană în deschiderea unui seminar dedicat studiilor catolico-evreieşti. Rabinul a spus că relaţiile nu sunt foarte bune, „idealul este departe de realitate”. Di Segni s-a plâns că Biserica Catolică „a intrat în dialog folosindu-şi propriul limbaj, propria mentalitate, propria cultură, propria viziune despre lume şi propriile nevoi”. Aceasta provoacă o „asimetrie” în discuţii. Rabinul s-a plâns de o serie de acţiuni ale Bisericii Catolice, neagreate de evrei, precum canonizarea lui Edith Stein, o faimoasă evreică ce s-a convertit la creştinism, şi a murit la Auschwitz; pentru cauza de beatificare a lui Eugenio Zolli, fost şef-rabin al Romei, convertit la catolicism sub influenţa Papei Pius al XII-lea; sau entuziasmul unor oficiali din Vatican relativ la filmul lui Mel Gibson despre patimile lui Cristos.
Di Segni a declarat că există un oarecare progres în relaţiile catolici-evrei, remarcând faptul că în trecut „acest dialog ar fi fost imposibil”. Un oficial al Vaticanului a comentat apoi intervenţia rabinului, considerând-o „un duş rece”. Remarcile nu au fost „foarte diplomatice”. Ele sunt în puternic contrast cu rezultatele pozitive ale unei întâlniri desfăşurate la începutul săptămânii trecute, între reprezentanţi ai Sfântului Scaun şi ai Marelui Rabinat al Israelului. Cuvintele rabinului Romei au fost în contradicţie şi cu intervenţia Cardinalului Kasper, care a vorbit despre un progres remarcabil. „Creştinismul are o legătură specială cu iudaismul; nu putem rupe aceste legături.” Prelatul a spus că dialogul trebuie să continue pe unele puncte cheie: istoria comună a credinţelor, Holocaustul şi înţelegerea teologiei creştine privind credinţa iudaică.
