Pânzarul „Sfântul Ştefan cel Mare” a fost sfinţit la Galaţi

05.07.2004, Galaţi (Catholica) - Mii de gălăţeni au înfruntat ieri căldura toridă pentru a participa la sfinţirea pânzarului moldovenesc, corabia construită ca o replică fidelă a corăbiilor flotei moldoveneşti din vremea lui Ştefan cel Mare, care a fost botezat cu numele domnitorului, „Sfântul Ştefan cel Mare”, aflăm dintr-un articol de astăzi din România Liberă. Manifestările au început sâmbătă, când pe esplanada din faţa Catedralei Episcopale „Sfântul Ierarh Nicolae” a fost scoasă racla cu sfintele moaşte ale patronului spiritual al Galaţiului, Sfântul Apostol Andrei.

Dreptcredincioşii care au venit să se închine, mai scrie cotidianul bucureştean, au primit binecuvântarea Episcopului Dunării de Jos, Casian Crăciun, a PS Sava, Mitropolitul Varşoviei şi Primatul Bisericii Ortodoxe din Polonia, şi a IPS Ghenadios de Sassima, reprezentantul Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol. Ieri, la orele prânzului, înalţii prelaţi, cărora li s-au adăugat IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei, şi alţi ierarhi ai unor Mitropolii şi Episcopii din toate provinciile ţării, s-au îndreptat într-o procesiune către esplanada de la Faleza Dunării din Galaţi, unde la dana de onoare a portului se afla acostat pânzarul „Sfântul Ştefan cel Mare”.

Câteva mii de gălăţeni, dar şi dreptcredincioşi din majoritatea localităţilor judeţelor Galaţi, Brăila şi Vrancea au venit să participe la acest eveniment. Pe lângă autorităţile locale, din partea Guvernului a fost prezent doar ministrul Culturii şi Cultelor, Răzvan Teodorescu. Deşi fusese anunţată şi prezenţa PF Teoctist, acesta a trimis doar un reprezentant. O gardă de onoare a prezentat onorul iar Episcopul Casian Crăciun l-a evocat pe domnitorul Ştefan cel Mare şi Sfânt, cel care deopotrivă cu slujirea credinţei în Dumnezeu a reuşit să transforme Moldova în cea de-a treia putere navală de la Dunărea de Jos, Gurile Dunării şi Marea Neagră, pânzarele moldoveneşti cutreierând şi Mediterana până la Veneţia sau Insula Creta.

Pânzarul Moldovenesc, aflăm de la Radio Trinitas, a fost construit după nişte descrieri de acum o sută de ani, dar şi după stampe ce există la mănăstirile din nordul Moldovei. Corabia are o lungime de 17,6 m, o lăţime de 4 m, pescajul de 1,8 m, deplasamentul navei fiind de 60 tone. Nava este dotată şi cu un motor care va ajuta la propulsie atunci când nu este vânt prielnic, dar şi cu aparatură de comunicare şi navigaţie, utilă pentru croazierele ce vor fi efectuate pe Dunăre, Prut, Siret şi pe Marea Neagră. Iniţiativa reconstruirii Pânzarului Moldovenesc datează din anul 1977, când doi navigatori gălăţeni împătimiţi de istoria navală, Maximilian şi Cristian Popescu, reuşiseră să-l convingă pe directorul Navrom Galaţi, Iulian Simionescu, să încerce construirea unui pânzar. Ideea a rezistat, iar iniţiativa a fost reluată în acest an de Maximilian Popescu şi Mihai Mihail, patronul firmei de construcţii de ambarcaţiuni rapide din fibră de sticla Spat SA Galaţi. Cei doi au primit sprijinul PS Casian, Episcopul Dunării-de-Jos, şi al preşedintelui Consiliului Judeţean Galaţi, Dan Gogoncea.

De altfel, Consiliul Judeţean Galaţi, care a alocat 6 miliarde pentru construirea pânzarului, va deveni armatorul navei. Proiectul a fost executat de Institutul de Proiectări Navale Icepronav SA Galaţi, iar construcţia pânzarului de către Spat SA. Construcţia a fost începută pe 30 martie 2004, când a fost pusă chila, şi a fost finalizată în urmă cu o săptămână. Pânzarul Moldovenesc va fi acostat la dana de onoare de la Faleza Dunării, dar el nu va fi doar un simbol al Galaţiului, ci va efectua croaziere pe Dunăre, Prut, Siret pentru grupurile de turişti, nava putând lua la bord 17 persoane.