Pelerinajul Papei în Armenia va coincide cu sărbătorirea a 1.700 de ani de creştinism

10.01.2001, Beirut (ZENIT) - Anul acesta se împlinesc 1700 de ani de când Armenia a îmbrăţişat oficial creştinismul, devenind prima ţară din istorie care a făcut acest pas. Aceasta este o aniversare foarte importantă, pe care Nerses Bedros al XIX-lea, Patriarhul catolicilor armeni, a celebrat-o salutându-i de la Sediul Patriarhal din Beirut, Liban, pe toţi armenii din ţara lor natală sau răspândiţi în întreaga lume în diaspora.

Textul scris de Patriarhul Nerses se referă Evanghelia care a fost bine primită acum 17 secole de poporul său, descoperind în ea „Calea” pentru popor, „Adevărul” care a rămas intact, şi „Viaţa”, care a fost transmisă de-a lungul generaţiilor în toţi aceşti ani.

Conform Patriarhului, Jubileul armenilor, care a început pe 1 ianuarie, „nu trebuie să fie o ocazie de auto-glorificare sau de vanitate pentru a fi prima naţiune care a îmbrăşişat creştinismul ca religie de stat”. Din contră, liderul armean speră că va fi un motiv ca toţi creştinii armeni să se angajeze într-o profundă reînnoire interioară în viaţa lor spirituală şi în cea de zi cu zi.

Episcopul Vartan Boghossian, Exarh Apostolic al armenilor din America Latină, a scris o scrisoare credincioşilor săi, anunţând că Papa Ioan Paul al II-lea „va publica un document în memoria acestui eveniment istoric, deoarece Armenia a fost în mod oficial prima ţară creştină”. Statul Vatican pregăteşte de asemenea o serie de medalii comemorative. Mai mult, în 18 februarie va avea loc în Bazilica San Pietro o ceremonie la care va participa atât Patriarhul Nerses Bedros al XIX-lea cât şi Sfântul Părinte.

Punctul principal al celebrării catolice va fi vizita Papei în Armenia, care a fost anunţată înainte de Crăciun de către Karekin al II-lea, Catolicosul Bisericii Apostolice Armene. Ştirea încă nu a fost confirmată de Vatican.

În anul 301 dC, regatul armean a devenit primul stat care a adoptat creştinismul ca şi religie de stat, cu un deceniu înainte ca Constantin să extindă creştinismul în întregul Imperiu Roman. Astăzi, după 70 de ani de regim comunist, mulţi dintre armeni şi-au pierdut legătura cu religia lor. Karekin al II-lea speră ca evenimentul jubiliar să servească la revenirea religiei în viaţa de toate zilele a armenilor, potrivit Radio Europa Liberă.

Sub Catolicosul anterior, Karekin I, Biserica Apostolică Armeană a ajuns la o declaraţie cristologică comună cu Biserica Catolică. Ca şi rezultat, primatul Papei a rămas impedimentul major în refacerea unităţii cu această veche Biserică, ce s-a separat de Roma în timpul dezbaterilor monofizite care au culminat în anul 501 cu respingerea Consiliului de la Calcedon de către această Biserică.

Papa Ioan Paul al II-lea îşi programase să viziteze Armenia în iulie 1999, dar faptul că Catolicosul, pe care l-a întâlnit înainte în Roma de două ori, era bolnav pe patul de moarte, a făcut acea călătorie imposibilă. El s-a întâlnit în Roma cu Karekin al II-lea în data de 9 noiembrie 2000, întâlnire al cărei rezultat a fost o altă declaraţie cristologică comună. La acea întâlnire, a fost deschisă posibilitatea unei vizite în Armenia a Papei Ioan Paul al II-lea, şi Karekin a arătat că acea vizită va avea într-adevăr loc.

„Împreună mărtuirisim credinţa noastră în Dumnezeul Trinitar şi în Unul Domn Isus Cristos, Unicul Fiu al Tatălui, care s-a făcut om pentru mântuirea noastră”, se scrie în declaraţie. „De asemenea, credem în Una, Catolică, Apostolică şi Sfântă Biserică. Biserica, fiind Trup al lui Cristos, într-adevăr este una şi unică. Aceasta este credinţa noastră comună, bazată pe învăţăturile Apostolilor şi ale Părinţilor Bisericii. Recunoaştem în plus că ambele Biserici, Catolică şi Armeneană, au adevăratele Sacramente, în primul rând – prin succesiunea apostolică Episcopilor – Preoţia şi Euharistia. Continuăm să ne rugăm pentru comuniunea totală şi vizibilă dintre noi. Celebrarea liturgică pe care o prezidăm împreună, semnul păcii pe care ni-l dăm şi binecuvântările pe care le dăm împreună, în numele Domnului nostru Isus Cristos, atestă faptul că suntem fraţi în episcopat. Împreună suntem responsabili de misiunea noastră comună: a-i învăţa pe ceilalţi credinţa apostolică şi a da mărturie pentru iubirea lui Cristos pentru toţi oamenii, în special pentru cei care trăiesc în condiţii dificile”.