Peste un milion de credincioşi la Brâul Maicii Domnului şi la moaştele Cuvioasei Parascheva

20.10.2001, Bucureşti (Viaţa Cultelor) - Bogăţia duhovnicească cea mai aleasă a Moldovei (provincie istorică din estul României) este reprezentată de moaştele întregi ale Sfintei Cuvioase Parascheva, care din 1641 ocrotesc nemijlocit această parte a ţării, aşa cum au făcut-o în decursul timpului în locurile unde ele au fost duse: Epivata (azi Boiados, pe ţărmul Mării Marmara, Turcia), Târnovo şi Vidin (Bulgaria), Kruşevat şi Belgrad (Serbia), Constantinopol (Imperiul Bizantin). Sfânta Parascheva s-a dovedit, de fapt, protectoarea tuturor ţărilor balcanice. Credincioşii ortodocşi din aceste ţări au o mare evlavie către ea şi o cheamă în ajutor, considerând-o printre cei mai mari sfinţi ocrotitori.

În cinstea Sfintei Parascheva au fost ridicate multe biserici în cei aproape 1000 de ani de când a plecat la Domnul, iar chipul ei a fost reprezentat în multe icoane şi picturi murale, atât la români cât şi la celelalte popoare balcanice. În România, cea mai veche biserică cu hramul Cuvioasei Parascheva se pare că este Catedrala episcopală din Roman, care l-a preluat pe acela al unei biserici din 1408, din timpul domnitorului Alexandru cel Bun.

Credincioşii au simţit ajutorul Sfintei şi de aceea o numesc mult folositoare. Minunile pe care le-a săvârşit în timpul vieţii şi după trecerea la viaţa veşnică arată că Sfânta este mult folositoare prin ajutorul pe care îl dăruieşte celor care-L caută pe Dumnezeu, îi iubesc cu adevărat pe sfinţi şi îi cheamă în rugăciune. Evlavia atât de mare faţă de Sfânta Parascheva se explică în primul rând prin puterea ei de a-i ajuta pe cei în nevoi. Puterea aceasta este, de fapt, iubirea lui Dumnezeu care se revarsă prin sfinţi.

Cuvioasa Parascheva a trăit în prima jumătate a secolului al XI-lea, fiică a unor oameni de neam bun şi credincioşi, râvnitori spre cele sfinte. Un frate al ei, după ce a învăţat carte, s-a călugărit sub numele Eftimie; a fost ales Episcop în localitatea Madite. Moştenind, împreună cu fratele ei, o mare avere de la părinţi, tânăra Parascheva a dăruit săracilor partea ce i se cuvenea şi a plecat la Constantinopol, unde a ascultat cuvinte de învăţătură de la călugări şi călugăriţe cu aleasă viaţă duhovnicească. Urmând sfaturile acestora, s-a îndreptat spre ţinuturile Pontului, unde a rămas vreme de cinci ani la mânăstirea Maicii Domnului din Heracleea. De aici a plecat spre Ţara Sfântă, dorind să-şi petreacă restul vieţii în locurile binecuvântate de viaţa pământească a Mântuitorului Iisus Hristos şi a Sfinţilor Apostoli. S-a aşezat într-o mânăstire de călugăriţe din pustiul Iordanului, unde s-a nevoit cu postul şi s-a înălţat duhovniceşte în rugăciune.

Într-o noapte, pe la vârsta de 25 de ani, un înger i-a spus în vis să se întoarcă la locurile părinteşti. După ce a avut această vedenie, Cuvioasa a venit la Constantinopol şi în biserica Vlaherne (al cărei nume este legat de arătarea Acoperământului Maicii Domnului, n. red.) a căzut în faţa icoanei Sfintei Fecioare rugând-o să-i fie îndreptătoare în continuare. S-a întors apoi la Epivata, unde fără să spună cuiva cine este, a trăit în post şi neadormire până când şi-a dat sufletul întru odihnă Mirelui ceresc.

A fost îngropată ca o străină, fără ca nimeni să ştie cine era. Dumnezeu, însă, voind să o proslăvească, a descoperit în chip minunat cine era acea străină. (Pentru mai multe amănunte, vezi cartea „Viaţa, acatistul şi paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva”, editura Trinitas, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei).

* * *

Anul acesta, bucuria sărbătorii hramului Catedralei mitropolitane din Iaşi şi a patroanei întregii Moldove a fost sporită de aducerea la Iaşi a raclei cu fragmentul din Brâul Maicii Domnului care se păstrează la mânăstirea Kato Xenias din Volos (Grecia), şi a unei mici racle cu fragmente din moaştele Sfântului Gheorghe, de asemenea din Grecia.

ÎPS Methodios, Mitropolit de Boston (SUA), a adus ierarhilor, clericilor şi credincioşilor Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei cuvântul de salut al Patriarhului Ecumenic Bartholomeu I, iar Mitropolitul Vassilios de Volos i-a făcut părtaşi la binecuvântările P.F. Arhiepiscop Hristodoulos al Atenei şi al Întregii Grecii. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a fost reprezentat de ÎPS Teodosie Petrescu, Arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Pimen Zainea, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, P.S. Ioachim Mareş, Episcopul Huşilor, P.S. Casian Crăciun, Episcopul Dunării de Jos, PS Laurenţiu Streza, Episcopul Caransebeşului, P.S. Gherasim Cucoşel, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, P.S. Ioachim Giosanu, Episcop vicar al Episcopiei Romanului, P.S. Petroniu.., Arhiereu vicar al Episcopiei Oradei. Au participat reprezentanţi ai Parlamentului, guvernului, ai autorităţilor locale, ai unor partide politice. Credincioşilor din toate colţurile României li s-au adăugat pelerini din Grecia, Polonia, Norvegia, Elveţia, Bulgaria, Iugoslavia, Ucraina, Lituania, chemaţi toţi, după cuvintele Mitropolitului Daniel, chiar de Maica Domnului. Numărul total al celor veniţi la Iaşi pentru această mare sărbătoare care a durat trei zile, a trecut de un milion.

După Liturghie, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei a oferit o agapă invitaţilor săi.

Pentru mulţimea pelerinilor, mai ales pentru cei care au stat la rând peste noapte să ajungă să venereze Cinstitul Brâu şi sfintele moaşte, sectorul Diaconia al Mitropoliei de la Iaşi, cu sprijinul celor patru protopopiate ale Arhiepiscopiei Iaşilor şi a 16 societăţi comerciale, a pregătit pachete cu hrană rece şi ceai cald. Au fost împărţite de asemenea iconiţe şi broşuri de popularizare a vieţii şi minunilor Cuvioasei Parascheva. Primăria oraşului s-a dovedit şi ea o gazdă bună, în cele trei zile de pelerinaj oferind creştinilor, la preţuri modice, mâncăruri tradiţionale româneşti – sarmale şi cârnăciori.