Concert de colinde la Seminarul şi la catedrala din Iaşi

22.12.2002, Iaşi (Ercis.ro) - Sâmbătă, 21 decembrie, la ora 18,00, Corul Institutului Teologic Romano-Catolic „Sfântul Iosif” din Iaşi, condus de prof. Mihai Bişoc, a susţinut tradiţionalul concert de colinde în capela seminarului. Acelaşi concert a fost susţinut şi în catedrala romano-catolică din Iaşi, duminică 22 decembrie, la ora 19,00.

Misterul nopţii de Crăciun, puterea magică a darurilor sale şi, mai ales, semnificaţia luminii sale proiectează în memoria noastră afectivă, încă din vremea copilăriei dimensiunile acelei porţi fermecate prin care fiecare om visează să pătrundă din lumea obişnuită a faptelor şi întâmplărilor măsurabile, într-o alta a veşniciei de nezdruncinat sau, altfel spus, în tărâmul de basm al „tinereţii fără de bătrâneţe şi al vieţii fără de moarte”. Este o stare mistică pe care o aşteptăm din an în an, nu cu sentimentul repetabilităţii, omenesc de altfel, ci cu unul mult mai profund, care ţine de trăirea metafizică, fiind sinonim cu plutirea ireiterabilă prin aerul sfânt, cu mireasmă de smirnă şi tămâie, în lumina stelei vestitoare de pe cerul Betleemului, la clipa hotarnică de după naşterea Fiului dumnezeiesc, Isus Cristos.

Ceea ce s-a intenţionat în seara de 21 decembrie şi apoi în cea din 22 decembrie, practic nu a fost un concert. Doamne, auzi; aşa s-a început. Rugăciune?! Da, rugăciune; o rugă izvorâtă din bucuria de a se regăsi pe acelaşi drum, spre marea minune din grajdul Betleemului.

Grupul celor 49 de studenţi corişti ce a înălţat auditoriul spre o altfel de lume s-a pregătit pentru aceasta începând cu luna noiembrie. Dirijorul care a format şi a pregătit acest grup este profesorul de muzică al Institutului, Mihai Bişoc. Soliştii au fost: Augustin Puşacaşu, Marian Dascălu şi Ciprian Olariu. Cel care a susţinut grupul la orgă a fost Cristian Ignat. De asemenea, au fost şi patru colaboratori din afara Seminarului: la vioară Cristina Alecu şi Irina Alecu; la flaut Adriana Burcă; la orgă Octavian Bişoc. Piesele interpretate au fost: Doamne, auzi (J. Ph. Rameau), Hodie Christus natus est (L. Feltz), Mare minune (Gh. Cucu), Hai cu toţi, creştinilor astăzi (solist Ciprian Olariu), Noapte de vis (Fr. X. Gruber, acompaniaţi de Cristina Alecu, Irina Alecu, Adriana Burcă şi Octavian Bişoc, Concert pentru două viori în La minor (A. Vivaldi) susţinut de cei patru colaboratori amintiţi mai sus, Hac nocte (solist Marian Dascălu), Doarme-n ieslele sărace (pr. C. Tocănel, solişti Augustin Puşcaşu, Marian Dascălu şi Ciprian Olariu), Sunaţi clopote, Florile dalbe (T. Popovici), Bună dimineaţa la Moş Ajun (I. Costescu), La casa de om sărac, Închinarea păstorilor (V. Popovici), Pe cărarea şerpuită (Alex. Paşcanu), Moş Crăciun (Fl. Isar), În lăcaşul lui Crăciun (Val. Teodorian), S-a născut Cristos (solist Ciprian Olariu), Îngerii cântă-n coruri (G. Fr. Händel), Canon pentru orchestră (J. Pachelbel, cântat de Cristina Alecu, Adriana Burcă şi Octavian Bişoc), Cerul şi-a deschis soborul, Steaua (I. Chirescu), Minuit Chretien (A. Adam, solist Marian Dascălu), Concert la Naşterea Domnului (piesă orchestrată şi însoţită de cei trei solişti).

„Mărire în cer şi pace pe pământ” aşa a început Preasfinţitul Petru Gherghel, episcop de Iaşi, cuvântul către cei prezenţi. A mulţumit corului pentru faptul că i-a introdus pe cei care au luat parte la concert în minunea Crăciunului; pentru lecţia de armonie, de unitate şi bucurie; pentru că s-a înscris în marele cor din instituţii, de la televiziune, de pe străzi. Apoi a mulţumit Preasfinţitului Aurel Percă, episcop auxiliar de Iaşi, parlamentarilor, academicienilor, profesorilor, doctorilor, preoţilor pentru prezenţa lor. În încheierea celor câteva cuvinte de mulţumire, a făcut următorul anunţ: „Toţi să cântăm ca în Ierusalim, Betleem şi în întreaga lume să fie armonie, să fie o familie umană, una mare care să cânte slavă lui Dumnezeu şi să realizeze pe pământ pacea”. A urat celor prezenţi un Crăciun fericit şi un Nou An cu sănătate şi cu pace.

După cuvântul de mulţumire al Preasfinţitului Petru Gherghel, corul a cântat tuturor „La mulţi ani!”, iar după aceea O ce veste minunată, împreună cu auditoriul. Fiecare cântec în parte a generat o stare, iar toate la un loc au recompus, pentru cei prezenţi, misterul, sfinţenia şi lumina celestă a Crăciunului primordial. Aceasta a fost intenţia corului Institutului: să conducă inimilor celor din capelă spre o trăire autentică a sfintelor sărbători. (Romeo Neculai)