Voi sunteţi sarea pământului. Voi sunteţi lumina lumii
09.08.2003, Oradea (Catholica) - Pentru ultima cateheză pe care le-a ţinut-o tinerilor reuniţi la Oradea pentru Întâlnirea Naţională a Tineretului Catolic, Pr. Francesco Farronato a ales un fragment din evanghelia după Matei (5,13-16) în care Isus îi aseamănă pe cei ce cred cu sarea pământului şi lumina lumii.
„Voi sunteţi sarea pământului; dacă sarea se va strica, cu ce se va săra? De nimic nu mai e bună decât să fie aruncată afară şi călcată în picioare de oameni. Voi sunteţi lumina lumii; nu poate o cetate aflată pe vârf de munte să se ascundă”, spune fragmentul evanghelic. Aşadar, suntem chemaţi să fim lumină în întuneric, soare în furtună. „Scoateţi afară lumina pe care o aveţi în lăuntrul vostru!”, i-a îndemnat Pr. Farronato pe tineri.
„Fiecare dintre noi poartă în sine o părticică din frumuseţea lui Dumnezeu. Nu copiaţi frumuseţea eroilor de televiziune. Adevărata frumuseţe este cea individuală. Nu purtaţi măşti. Fiţi voi înşivă”, le-a spus Pr. Farronato tinerilor. „Frumuseţea voastră nu trebuie să-i orbească pe ceilalţi, ci să-i lumineze, aşa încât ceilalţi să se vadă aşa cum sunt”; iar noi, „avem nevoie să citească cineva ceea ce este frumos în fiecare dintre noi şi noi nu reuşim să vedem. Voi sunteţi lumina lumii. Să-i luminaţi pe ceilalţi cu lumina din voi!”, a adăugat părintele.
Fiecare dintre noi este lumina lumii; chiar dacă lumina noastră este fragilă, este necesară pentru om. Ulterior, Pr. Farronato a dat ca exemplu un tablou al unui pictor renascentist în care este reprezentat Isus în timpul procesului său: scena este învăluită de întuneric; Isus stă în picioare şi cu mâinile legate cu o funie, iar în faţa lui e marele preot care îi vorbeşte, stând aşezat; singura lumină din această scenă vine de la o lumânare aşezată pe masă. Fără această lumină personajele din tablou ar fi ca şi inexistente. Lumina slabă dar necesară a lumânării `dă viaţa` personajelor: ea îl luminează pe Isus, pe marele preot.
„La începutul lumii Dumnezeu l-a creat pe om; de-a lungul istoriei omenirii, omul îi dă viaţă lui Dumnezeu, îl aduce la lumină, îl poartă în lume”, a adăugat Pr. Farronato. „La început, noi am fost creaţi după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, dar de-a lungul istoriei omenirii, noi îi oferim lumii chipul lui Dumnezeu. Noi îi dăm vizibilitate lui Dumnezeu. Îi putem da lui Dumnezeu un chip frumos, corect, dar şi o imagine pătată. Dacă noi nu îi facem loc lui Dumnezeu în lume, dacă nu-l facem văzut, atunci Dumnezeu nu găseşte un loc, nu poate fi perceput”, a explicat în continuare părintele.
În încheierea expunerii sale, Pr. Farronato le-a oferit tinerilor exemplul unui personaj de vârsta lor: o tânără evreică olandeză convertită la creştinism, Etty Hillesum, care a murit într-un câmp de exterminare în noiembrie 1943. Din perioada deportării şi a vieţii în lagăr, s-au păstrat jurnalul ei şi câteva scrisori, de o bogăţie spirituală şi o mărturie de credinţă deosebite. Pr. Francesco Farronato le-a citit tinerilor catolici români un fragment din jurnalul ei:
„Şi dacă dintr-un moment într-altul ar veni să mă ia şi să mă închidă în câmpurile de exterminare? Ce aş face? M-aş aşeza în ungherul cel mai tăcut din casă şi m-aş reculege, căutând să-mi adun toate puterile din fiecare colţ al sufletului şi al trupului. Aş încerca să termin de citit Rilke. Îmi voi lua o Biblie. Nu iau fotografii cu persoane dragi, dar pe pereţii mari ai eu-lui meu interior vreau să atârn imagini cu multe chipuri şi gesturi pe care le adun, şi acestea vor rămâne mereu cu mine. Şi aceste două mâini vin cu mine. Vor fi mereu unite în rugăciune şi mă vor ocroti. La fel şi aceşti ochi negri.
Şi dacă Dumnezeu nu mă va mai ajuta, atunci îl voi ajuta eu pe Dumnezeu. Îţi promit un lucru, Doamne: voi căuta să te ajut ca să nu fii distrus în mine. Dacă tu nu ne mai poţi ajuta, trebuie să te ajutăm noi pe tine, şi astfel ne ajutăm pe noi înşine. Unicul lucru pe care îl putem salva în aceste vremuri, şi unicul care contează cu adevărat, este o bucăţică din tine în noi înşine, Dumnezeul meu”. (E. Hillesum)
„Fiţi soare în orice furtună. Voi sunteţi lumina în mâinile lui Dumnezeu. Fără voi nu poate exista istoria sacră. Tu, tinere, tânără, eşti secretul lumii. Tu eşti secretul iubirii lui Dumnezeu”, le-a spus Pr. Francesco Farronato tinerilor în încheierea catehezei, despărţindu-se astfel de tinerii care l-au aplaudat îndelung, exprimându-şi astfel recunoştinţa lor pentru învăţăturile şi îndemnurile părintelui.
